Demența: scad medicamentele antihipertensive riscul apariției bolii?
Cercetători germani au analizat relația dintre demența la vârstnici și medicamentele antihipertensive. Studiul a inclus circa 25.000 de persoane.
Demență, medicamente. „Prevenirea demenței devine tot mai mult un domeniu de interes", susține medicul Jens Bohlken de la Institutul de Medicină Socială, Sănătate Ocupațională și Sănătate Publică (ISAP) din cadrul Facultății de Medicină a Universității din Leipzig, Germania, citat de sciencedaily.com.
Demență, medicamente: baza studiului
În cercetare s-a folosit o vastă bază de date care a inclus prescripții de medicamente, diagnostice și date medicale și demografice de bază obținute direct și în format anonim din sistemele informatice utilizate în practicile medicilor de familie și specialiștilor.
Cercetarea a mai cuprins și pacienți cu valori ale tensiunii arteriale documentate și un diagnostic inițial de demență de toate cauzele în 739 de practici generale în Germania, între ianuarie 2013 și decembrie 2017 (data indexului). La studiu au participat vârstnici ce aveau 60 de ani în decembrie 2017, monitorizați cu cel puțin 12 luni înainte de luna amintită și cu diagnostic de hipertensiune arterială înainte de decembrie 2017.
Demență, medicamente: în ce a constat testul
Cercetătorii au testat pe 12.405 de pacienți cu demență și 12.405 pacienți fără demență – cu vârsta medie de 80,6 ani; 61,3% au fost femei – felul în care reacționează corpul la folosirea unor medicamente antihipertensive precum: diuretice, beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei și blocante ale receptorilor angiotensinei II.
Rezultatele au arătat că utilizarea acestor medicamente au scăzut incidența demenței. „Numai terapia antihipertensivă singură nu poate garanta că demența nu va apărea niciodată. (...) Cu toate acestea, aceste constatări evidențiază importanța prescrierii medicamentelor antihipertensive în contextul de prevenire a declinului cognitiv asociat hipertensiunii", a apreciat medicul Karel Kostev, corespondent la Departamentul de Epidemiologie al IQVIA (Germania).
Demență, medicamente: viitoare îmbunătățiri
Autorii studiului menționează că e nevoie de studii suplimentare ca să se obțină o mai bună înțelegere a medicamentelor asociate cu un risc scăzut de demență, dar și pentru a lua în calcul o serie de factori ca fumatul, activitatea fizică, educația, locul de muncă.
Studiul va fi publicat în următoarea ediție a Jurnalului Bolilor Alzheimer. Poate fi găsit AICI.
-
Ce se întâmplă când rinichii cedează. Semnele insuficienței renale31.03.2026, 18:44
-
Un medicament primește aprobarea UE pentru boala grefă-contra-gazdă31.03.2026, 17:50
-
-
Unghiile încarnate: de ce apar?31.03.2026, 16:32
-
Alimentele care îți distrug creierul
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Obiceiurile de condus pot trăda primele semne ale declinului cognitiv
Izolarea socială, factor de risc pentru demență
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
De ce uităm dacă am oprit aragazul sau unde ne-am pus cheile
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
