Obiceiuri de zi cu zi care-ți păstrează memoria în stare bună

OMS a publicat recent un nou ghid în care identifică 12 factori de risc pentru demență, majoritatea ținând de obceiuri pe care le avem în viața de zi cu zi și stilul de viață. Fitnessul fizic și fitnessul mental merg mână în mână, arată experții de la Harvard Health Publishing. Persoanele care fac exerciții în mod regulat tind să rămână cu mintea ascuțită când ajunjg la 70, 80 de ani, chiar și mai târziu.

Exercițiile

Deși „doza" exactă de exercițiu fizic necesară pentru așa ceva nu este cunoscută, cercetările sugerează că exercițiul trebuie să fie moderat până la viguros și musai făcut regulat. Exemple de exerciții moderate includ mersul pe jos, ciclismul staționar (pe biciclete medicinale, adică), aerobicul în apă și tenisul de masă competitiv. Activitățile viguroase includ jogging, dans aerobic cu impact sporit și tenisul.

Exercițiile ajută memoria în mai multe moduri. Reduc riscul de a dezvolta condiții care afectează memoria, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și accidentul vascular cerebral. Exercițiul fizic este bun pentru plămâni, iar persoanele care au o bună funcție pulmonară trimit mai mult oxigen în creierul lor. Există unele dovezi că exercițiul fizic ajută la construirea de noi conexiuni între celulele creierului și îmbunătățește comunicarea între ele. În cele din urmă, exercițiul fizic a fost legat de creșterea producției de neurotrofine, substanțe care hrănesc celulele creierului și ajută la protejarea lor împotriva daunelor provocate de un accident vascular cerebral și alte leziuni.

Cum îți protejezi memoria pentru la bătrânețe

Iată câteva modalități de a construi o activitate fizică cu rutină zilnică:

Mergeți pe jos în loc să conduceți când este posibil.

Faceți-vă timp în fiecare zi pentru exerciții fizice. Pentru o motivație suplimentară, întrebați-vă soțul / soția sau un prieten să vă alăture.

Folosiți scările în locul ascensorului.

Plantați o grădină și aveți grijă de ea.

Înscrieți-vă la un curs de exerciții fizice sau alăturați-vă unui club.

Înotați regulat dacă aveți acces la o piscină sau la plajă.

Învățați un sport care necesită o exercițiu fizic moderat, cum ar fi tenisul.

Dieta mediteraneană

Dieta de tip mediteranean include cerealele integrale, fructele, legumele și grăsimile sănătoase din pește, nuci și uleiuri nerafinate. Acest stil de mâncare ajută la promovarea sănătății inimii și poate, de asemenea, diminua riscul de deteriorare a memoriei și de apariție a problemelor de gândire mai târziu în viață. Într-un studiu care a urmat mai mult de 2.000 de persoane pe parcursul a patru ani, cei care au urmat îndeaproape o dieta mediteraneană au avut un risc mai scăzut de a dezvolta boala Alzheimer. Un studiu ulterior a sugerat că, în urma unei diete de tip mediteranean, ar putea încetini conversia insuficienței cognitive ușoare în demență deplină.

Tipurile de grăsimi care predomină în dietă par să afecteze, de asemenea, memoria. În cadrul inițiativei naționale pentru sănătatea femeilor, au fost observate timp de trei ani 482 de femei cu vârsta de 60 de ani sau peste. Ele au raportat dietele lor, iar cercetătorii le-au testat memoria și abilitățile de gândire la începutul studiului și la sfârșitul acestuia. Femeile care mâncau mai multe grăsimi nesaturate (care sunt abundente în uleiurile vegetale și peștii grași) și mai puține grăsimi saturate (din carne roșie și lactate pline de grăsimi) au avut o reducere semnificativă a declinului memoriei față de cele care au consumat relativ puține grăsimi nesaturate.

Consumul mai multor porții de fructe și legume poate proteja, de asemenea, memoria. Alimentele din plante sunt pline de vitamine, minerale și alți nutrienți care pot proteja împotriva deteriorării legate de îmbătrânire în organism.