Norepinefrina: rolul dublu de neurotransmițător și hormon vital. Ce face mai exact

Află cum poți crește în mod natural nivelul norepinefrinei și ce funcții îndeplinește în organism
Norepinefrina, numită și noradrenalină, este atât un neurotransmițător, cât și un hormon. Este un mesager chimic cunoscut sub numele de neurotransmițător care ajută la transmiterea semnalelor nervoase de la un terminal nervos la un alt neuron, mușchi sau celulă glandulară. Glandele suprarenale, care sunt glande în formă de pălărie situate deasupra fiecărui rinichi, o eliberează sub formă de hormon.
Dopamina este precursorul norepinefrinei, un neurotransmițător. Celulele nervoase din regiunea trunchiului cerebral și din vecinătatea măduvei spinării produc norepinefrină.
Sistemul nervos simpatic, care este o componentă a reacției organismului tău de "luptă sau fugi" în caz de pericol, include noradrenalina. Răspunsul acut la stres este termenul folosit în medicină pentru a descrie reacția de tip "luptă sau fugi".
Ca neurotransmițător în creier și măduva spinării, norepinefrina:
- Crește vigilența, excitarea și atenția.
- Constrânge vasele de sânge, ceea ce ajută la menținerea tensiunii arteriale în perioadele de stres.
- Afectează ciclul somn-veghe, starea de spirit și memoria.
Ce este răspunsul de luptă sau de fugă (fight of flight)?
Răspunsul de tip "luptă sau fugi" este răspunsul organismului la o situație stresantă, cum ar fi fuga de un pericol sau confruntarea cu frica. Își are originea în decizia strămoșilor noștri de a rămâne și de a lupta sau de a fugi spre siguranță. Creierul percepe pericolul și trimite un semnal către organism prin intermediul norepinefrinei (noradrenalină), care ajunge la diferite organe și țesuturi, provocând reacții rapide ale corpului.
Ochii se dilată, pielea devine palidă, inima pompează mai tare, mușchii primesc mai mult flux de sânge și oxigen, ficatul transformă glicogenul în glucoză pentru energie, iar căile respiratorii se deschid pentru o mai mare cantitate de oxigen. Glanda suprarenală eliberează hormonii adrenalină și noradrenalină, care călătoresc prin sânge în toate părțile corpului. Mesajul este de a continua să reacționăm până când suntem în afara pericolului. Alte părți ale sistemului nervos, sisteme de organe, hormoni și neurotransmițători joacă, de asemenea, un rol în răspunsul de luptă sau de fugă.
Cum se folosește norepinefrina ca medicament?
Norepinefrina este un medicament utilizat pentru a crește și menține tensiunea arterială în situații pe termen scurt, cum ar fi stop cardiac, anestezie spinală, septicemie, transfuzii de sânge și reacții la medicamente. Este adesea combinată cu alte medicamente pentru aceste afecțiuni. De asemenea, este utilizată pentru a trata șocul septic, șocul neurogen, tamponada pericardică și hipotensiunea critică, care poate duce la afecțiuni care pun viața în pericol.
Nivelurile scăzute de norepinefrină pot duce la diverse afecțiuni, cum ar fi anxietate, depresie, ADHD, dureri de cap, probleme de memorie, probleme de somn, tensiune arterială scăzută și niveluri scăzute de zahăr, modificări ale tensiunii arteriale și ale ritmului cardiac și deficit de dopamină beta-hidroxilază.
Potrivit Cleveland Clinic, nivelurile ridicate de norepinefrină pot duce la afecțiuni precum hipertensiune arterială, bătăi rapide ale inimii, transpirație excesivă, piele rece sau palidă, dureri de cap severe, nervozitate, nervozitate și tumori ale glandei suprarenale, cum ar fi feocromocitomul, și un risc crescut de afectare a inimii, a vaselor de sânge și a rinichilor.
Foto: Freepik @jm1366
Cum pot crește în mod natural nivelul norepinefrinei?
Puteți crește în mod natural nivelul norepinefrinei prin:
- Exerciții fizice regulate (30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână).
- Încercarea de a obține șapte până la nouă ore de somn pe noapte.
- Consumând brânză, ouă, migdale, fructe de mare, carne de pasăre și carne.
- Ascultarea de muzică veselă sau implicarea în activități plăcute va stimula eliberarea norepinefrinei.
Care este diferența dintre Noradrenalină și Adrenalină?
Spre deosebire de adrenalină, noradrenalina este un neurotransmițător. Glandele suprarenale generează hormonii noradrenalină și adrenalină. Cu toate acestea, noradrenalina este un alt neurotransmițător care este produs de trunchiul dumneavoastră cerebral. Atât neurotransmițătorii, cât și hormonii transferă mesaje în tot corpul, dar hormonii sunt mult mai versatili decât neurotransmițătorii.
Hormonii acționează pe o durată mai lungă decât neurotransmițătorii, care au adesea efecte extrem de scurte. Cu toate acestea, deoarece noradrenalina este ambele, poate avea atât efecte imediate, cât și pe termen lung asupra corpului și comportamentului dumneavoastră.
Nu doar în momente de pericol, ci în mod constant, noradrenalina este eliberată. Reacția "luptă sau fugi" apare atunci când creierul dumneavoastră detectează un pericol și eliberează o explozie de adrenalină în sistem pentru a vă ajuta să vă apărați sau să scăpați de amenințare. Apoi, pe lângă faptul că este eliberată în mod regulat pe parcursul zilei, noradrenalina este eliberată și atunci când trebuie să fiți mai atenți.
De exemplu, veți simți o mică explozie de noradrenalină pentru a vă pune în mișcare dacă mâncați o gustare în timp ce vă uitați la televizor pe canapea.
Atunci când vă întindeți pentru a adormi noaptea, corpul dumneavoastră produce mai puțină noradrenalină; cu toate acestea, dacă vă ridicați și vă mișcați, corpul dumneavoastră va produce probabil mai multă noradrenalină rapid. Acesta este motivul pentru care este atât de dificil să "rămâi somnoros" dacă te trezești în mijlocul nopții pentru a merge la toaletă.
Deși norepinefrina funcționează în primul rând ca neurotransmițător, ea este și un hormon. Substanța chimică cunoscută sub numele de noradrenalină, sau norepinefrină, este crucială pentru reacția de luptă sau de fugă a organismului tău. În anumite circumstanțe medicale de scurtă durată, care pun viața în pericol, norepinefrina este utilizată ca medicament pentru a crește și menține tensiunea arterială.
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
-
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile26.08.2025, 16:30
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.