Invitatul de astăzi, de la Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, profesorul și medicul Ștefan Ciurea, lucrează de mai bine de 10 ani la faimosul Centru Oncologic Anderson din Houston,...
Prof Dr Ștefan Ciurea este o somitate la nivel mondial în materie de transplant de celule stem. La emisiunea Academia de Sănătate, profesorul, care activează, din 2006, la Departamentul de Transplant de celule stem al faimosului Centru Oncologic MD Anderson din Houston, Texas, a vorbit despre ce înseamnă transplant de celule stem.
Prof Dr Ștefan Ciurea povestește că la Centrul unde activează se fac anual circa 1.000 de operații de transplant de celule stem. Mai spune că acolo a ajuns cu gândul să se pregătească un an, dar, până la urmă, a decis să rămână. Apoi s-a supraspecializat în transplant de celule stem și și-a găsit propria direcție în transplant.
„Am încercat să dezvolt, să extind două tipul de donatori pe care pacienții îl pot primi, cu donatori cu o potrivire pe jumătate, sau haploidentică. (...) Transplantul de celulele stem e o procedură care salvează viața. Bineînțeles că sunt riscuri, dar este o procedură care salvează viața multor pacienți cu boli maligne hematologice și asta mi s-a părut foarte interesant și mi-a propulsat cariera relativ repede. (...) În perioada asta de 10-12 ani am reușit să transplantăm, practic, toți pacienții care au nevoie. Nu există pacient aproape în momentul de față care nu poate să primească un transplant de celule stem dacă are, într-adevăr, nevoie", mărturisește specialistul român din Statele Unite.
Dr Ștefan Ciurea spune că transplantul de celule stem a evoluat cu donatori înrudiți care erau complet compatibili. „Al doilea pas important în transplant de celule stem și al donatorilor a fost posibilitatea să utilizăm donatori neînrudiți, dar compatbili. Utilizarea de donatori compatibili, dar neînrudiți și de donatori înrudiți compatibili nu a reușit, până recent, să acopere un spectru complet al donatorilor pentru transplant", explică expertul.
De aceea a participat la dezvoltarea transplantului de celule stem hematopoietice haploidentice „printr-o nouă metodă aplicată care a făcut posibilă transplantarea unor celule practic necompatibile la un pacient cu boală hematologică”.
Întrebat care este diferența dintre acest nou tip de transplant - care asigură accesul la tratament și al pacienților pentru care nu se găsesc donatori compatibi în registrele de donatori - și cel clasic, prof dr Ștefan Ciurea detaliază:
„Diferența majoră este că există o reacție imună mai puternică între donator și recipient în cazul transplantului incompatibil. Marele avantaj este că utilizând un donator înrudit avem posibilitatea să facem transplantul mult mai repede pentru că donatorul este, de obicei, disponibil, și este o rudă din familie, de gradul I de obicei, și transplantul se poate face în 2-3 săptămâni, în comparație cu transplantul de la donatori neînrudiți. La acesta, din păcate, durata în care putem să facem transplantul este mult mai lungă, în medie, 3 luni.
Avantajul este, în principal, de a putea face transplantul mult mai repede. Și sunt foarte mulți pacienți – cel puțin în centrul nostru – care așteaptă să fie transplantați. Boala poate să devină refractară la tratament sau răspunde temporar și atunci încercăm să facem transplant. Este o nevoie din ce în ce mai mare, cel puțin în centrul nostru, de a transplanta pacienții într-o perioadă foarte scurtă de timp, exact din acest motiv".
De la donatorii neînrudiți, din păcate, adaugă specialistul, este mult mai greu să se obțină celulele stem. Pe lângă acest mare avantaj, "un alt lucru important este că diferențele în supraviețuire și, de fapt, în toate rezultatele transplantului medular cu donatori neînrudiți sau cu donatori incompatibili înrudiți, cum ar fi cele haploidentice, sunt foarte similare. Nu există diferențe semnificative".
Paradoxul este, punctează academicianul dr Irinel Popescu, că între donatorii neînrudiți medicii caută mereu acea compatibilitate perfectă între donator și primitor, în timp ce aici în în cazul transplantului haploidentic - vorbim de donatori înrudiți, dar cumva incompatibili.
Succesul metodei are însă faptul că, deși incompatibili, donatorul și primitorul au de fapt „același sânge”. În situația în care transplantul se face între donatori înrudiți, jumătate din genele - antigene mai exact - primitorului sunt, de fapt, identice cu cele donatorului.
„Există alți factori care nu sunt testați și dau o compatibilitate oarecum mai mare față de un donator neînrudit care are anumite incompatibilități", punctează Ștefan Ciurea.
Moderatorul emisiunii Academia de Sănătate, academicianul dr Irinel Popescu, subliniază că, la Centrul unde lucrează Ștefan Ciurea, pacienții care au nevoie de transplant de celule stem, în loc să aștepte să se găsească un donator perfect compatibil într-un Registru, cum se întâmplă în România, Germania ori Franța, pot găsi mai ușor un donator în între rudele lor de grad I care nu trebuie neapărat să fie compatibile în sensul clasic al cuvântului și pot face transplantul salvator prin metoda explicată de profesorul Ștefan Ciurea. Acest tip de transplant a fost preluat cu succes în Europa, arată invitatul. „Chiar se extinde foarte mult în Europa”, subliniază specialistul.
Pacienții care sunt salvați printr-un transplant haploidentic sunt tratați, însă, altfel, după operație. De fapt, de acest tratament post-operator ține și succesul intervenției. Cum se face tratamentul, aflați din video:
Dr. Corneliu Toader ne vorbește despre chirurgia neurovasculară, la Academia de Sănătate.
Prof. Univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru vine la Academia de Sănătate.
Dr. Levente Vass, Vicepreședintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
Acest tip de cancer ucide românii într-un ritm alert, deși nu este cel mai invaziv tip de cancer.
Medicul Vlad Ciurea a rupt tăcerea despre cauzele care duc la apariția bolii Alzheimer.
Prof. dr. Margit Șerban vine la Academia de Sănătate.
Medicul Simona Carniciu, totul despre diabet, obezitate și bolile metabolice, la Academia de Sănătate.
