Un studiu care a inclus mai mult de 400.000 de adulți bolnavi critic internați la terapie intensivă în Marea Britanie, publicat în jurnalul Intensive Care Medicine, arată că pacienții scunzi au un risc...
Studiul este realizat de Dr. Hannah Wunsch, de la Departamentul de Terapie Intesivă de la Spitalul Sunnybrook, din Toronto, Canada, și colegii ei de la Universitatea din Texas, San Antonio, și Centrul Național de Terapie Intensivă și Cercetare pentru Îngrijire Intensivă (ICNARC) din Marea Britanie.
Deși cercetări epidemiologice anterioare au examinat asociațiile dintre înălțimea corpului și mortalitatea specifică unei boli și a tuturor cauzelor, acest nou studiu este primul care investighează posibilele asociații între înălțime și boală critică.
La adulții bolnavi critic, multe intervenții și sunt gândite pentru a se potrivi unui pacient tipic masculin cu înălțimea de 174 cm (corespunzând unei greutăți ideale de 70 kg). De exemplu, ventilatoarele pot avea setări implicite pentru volum (capacitate pulmonară) prea mare pentru pacienții de sex feminin sau pentru cei mai scunzi. Mai mult, dimensiunea pacientului nu este măsurată în mod constant în unitățile de terapie intensivă pentru adulți (ICU, prescrurtat în engleză) și nu toate terapiile pot fi personalizate pentru pacienții de diferite mărimi.
Autorii au efectuat un studiu retrospectiv de cohortă al pacienților consecutiv admiși în 210 de unități de terapie intensivă (ICU) din Marea Britanie, care au fost incluși în baza de date a programului tensive Care National Audit and Research Centre's Case Mix între 1 aprilie 2009 și 31 martie 2015.
Primele rezultate au fost egate de mortalitatea spitalicească, ajustată după vârstă, etnie, boală comorbidă, severitatea bolii, statutul socioeconomic și indicele de masă corporală. Datele au fost organizate pe sexe, iar modele coputerizate au fost utilizate pentru a evalua asocierea dintre înălțime și mortalitate.
Cohorta a inclus 233.308 bărbați și 184.070 femei, cu o rată de mortalitate totală în spitale de 22,5%, respectiv 20,6%. Doar pentru sub jumătate (44,5%) dintre pacienți s-a măsurat înălțimea; clinicienii au estimat înălțimea la pacienții rămași.
După ajustarea mai multor variabile, s-a constatat că mortalitatea spitalicească a scăzut odată cu creșterea înălțimii pacienților; mortalitatea prognozată a scăzut de la 24,1% până la 17,1% pentru femei și de la 29,2% la 21,0% pentru bărbații, din întreaga gamă de înălțimi, de la pacientul cel mai scund, la cel mai înalt.
Mai precis, conform studiului la adulții cu înălțime de 1,40 m, riscul de mortalitate spitalicească este de 24,1% la femei și de 29,2% la bărbați.
La adulții de 1,50 m înălțime, riscul de mortalitate spitalicească este de 22,1% la femei și de 26,9% la bărbați.
La adulții de 1,60 m înălțime, riscul de mortalitate spitalicească este de 20,5% la femei și de 24,5% la bărbați.
La adulții de 1,70 m înălțime, riscul de mortalitate spitalicească este de 19,8% la femei și de 22,7% la bărbați.
La adulții de 1,80 m înălțime, riscul de mortalitate spitalicească este de 18,9% la femei și de 22,2% la bărbați.
La adulții de 1,90 m înălțime, riscul de mortalitate spitalicească este de 18,0% la femei și de 21,6% la bărbați.
La adulții de 2,00 m înălțime, riscul de mortalitate spitalicească este de 17,1% la femei și de 21,0% la bărbați.
Asocieri similare au fost observate între înălțimea și mortalitatea la terapie intensivă. Înălțimea a fost, de asemenea, statistic semnificativ asociată cu unele efecte secundare, inclusiv externarea în rândul supraviețuitorilor din spitale, cu o probabilitate mai scăzută de externare în rândul pacienților la extreme de înălțime. În schimb, ipoteza autorilor că același lucru s-ar întâmpla în cazul persoanelor ventilate mecanic la terapie intensivă nu s-a adeverit.
Autorii au arătat că: „Deși tratamentul bazat pe dimensiuni este un principiu bine acceptat la pacienții pediatrici și oferă beneficii teoretice la adulți, utilizarea și implementarea acestuia nu au fost studiate pe scară largă. Nu știm dacă măsurarea de rutină a înălțimii pacientului modifică practica clinică sau îmbunătățește rezultatele și, cu excepția ventilației mecanice (prescrise în funcție de înălțimea pacientului), nu au fost determinate practici de diagnosticare sau terapeutice care ar putea fi cel mai bine aplicate în funcție de înălțimea pacientului".
Ei concluzionează că, „într-o cohortă de mai mult de 400.000 de adulți critic bolnavi admiși la 210 unități de terapie intensivă în Regatul Unit, înălțimea descrescătoare a fost asociată cu creșterea mortalității spitalicești. Înălțimea poate fi un factor de risc pentru mortalitatea pe termen scurt la pacienții cu afecțiuni critice. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a determina care din măsurile legate de înălțime, caracteristicile pacientului și a proceselor de îngrijire ar putea contribui la riscul crescut observat de mortalitate pe termen scurt la pacienții scunzi".
Studiul poate fi găsit AICI.
Un studiu arată că auzul slab poate să crească riscul de insuficiență cardiacă.
Ouă, lapte și pește cu CANCER, boli hormonale și infertilitate în ele! Ai mâncat ASTA? Au PFAS, ceva ce NU ar trebui să existe nicăieri!
De ce ai senzația că ți se ridică părul pe cap. Ce ascunde, de fapt, acest sentiment.
Ion Iliescu, pe "plămân artificial". Ce se întâmplă, de fapt, cu fostul președinte. De ce e încă la ATI și ce înseamnă, de fapt, suportul respirator.
Dermatologii trag un semnal de alarmă. Un efect neașteptat al incendiilor de vegetație asupra tuturor oamenilor.
Te simți epuizat(ă) după fiecare masă? Nu ești singur(ă)! Iată de ce.
Două obiceiuri aparent inofensive pot ascunde riscuri uriașe: diabet și caner colorectal.
Un nou algoritm a fost dezvoltat pentru identificarea riscului cardiac şi al fracturilor.
