Un studiu internațional, la care au participat și 2.000 de români, arată că pandemia de COVID-19 agravează notabil cele trei stări psihologice și că refugiul ni-l găsim din ce în ce mai mult în...
Studiul rezultatelor colaborative privind sănătatea și funcționarea în timpul perioadelor de infecție (COH-FIT) este un amplu proiect internațional de anchetă pentru întreaga populație a țărilor afectate de COVID-19. Peste 108.000 chestionare au fost completate la nivel mondial, proiectul implicând mai mult de 200 de investigatori din peste 40 de țări.
COH-FIT și-a propus să identifice factorii de risc și de protecție nemodificabili și modificabili care vor informa programele de prevenire și intervenție pentru întreaga populație și subgrupuri vulnerabile în timpul COVID-19 și în cazul în care apar alte pandemii.
„Chestionarul a vizat informații despre starea demografică și socio-economică, sănătatea fizică și mentală, bunăstarea, funcționarea, factorii emoționali/ psihologici, comportamentali și de mediu, accesul la sănătate, respectarea tratamentului, telemedicina, opiniile personale despre măsurile de răspuns la pandemie și strategiile individuale de coping (adaptare)”, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, director medical în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.
Echipa de cercetători din România a fost formată din medicii Ovidiu Alexinschi, Liviu Oprea, Șerban Turliuc, Petru Ifteni și Tudor Ciuhodaru. Numărul total al românilor care au participat la studiu a fost de 2.000 (la nivelul lunii mai 2020).
Majoritatea respondenților români au avut între 28 și 50 de ani. Au răspuns mai multe femei (80%) decât bărbați (20%), vârsta medie fiind similară între ambele sexe.
S-a constatat un impact psihologic asupra stresului, singurătății și nervozității / furiei.
Analitic, 42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului, în timp ce aproximativ 8% au raportat îmbunătățiri înainte de criza noului coronavirus și în ultimele două săptămâni. Agravarea stresului a fost mai pronunțată în rândul femeilor (46%) și al adulților tineri (47%).
În ceea ce privește singurătatea, 28% dintre respondenți au raportat o înrăutățire și doar extrem de puține cazuri (<4%) au raportat o îmbunătățire înainte de criza coronavirus și din ultimele două săptămâni. Nu au existat diferențe mari în ceea ce privește înrăutățirea între sexe, dar cei mai tineri au avut o înrăutățire mai pronunțată (36%).
„În cazul nervozității, la 1/3 dintre respondenți s-a constatat o înrăutățire. Majoritatea respondenților a raportat modificări mici sau deloc în nervozitate / furie (62%). Femeile (35%) și adulții tineri (38%) au prezentat o agravare mai pronunțată a nervozității”, a declarat dr. Alexinschi.
Pentru comportamentul altruist, la aproximativ 1/5 dintre respondenți s-au constatat îmbunătățiri.
68% dintre respondenți au raportat o creștere a numărului de ore petrecute online. Această creștere a fost mai proeminentă în rândul femeilor (71%) și al adulților tineri (76%).
„Cele mai eficiente strategii de adaptare la aproximativ jumătate dintre respondenți au fost contactul direct personal sau interacțiunea, exercițiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, hobbyul semnificativ, utilizarea mass-media, social media / interacțiunile sociale la distanță, studierea sau învățarea a ceva nou și lucrul fie la/de la domiciliu sau de acasă”, a constatat dr. Ovidiu Alexinschi. O treime dintre respondenți a raportat că se ocupă de informațiile despre pandemia COVID-19, petrecerea timpului cu un animal de companie, medicamente prescrise și religie / meditație / spiritualitate. Alte strategii de coping (de exemplu, jocuri, intimitate fizică / activitate sexuală, consum de substanțe și altele) au variat mult mai jos.
Pentru adulții tineri, cele mai eficiente strategii de adaptare au fost exercițiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, hobbyul semnificativ și interacțiunile sociale / la distanță.
„Exercițiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, rețelele sociale / interacțiunile sociale la distanță și medicamentele prescrise au fost cele mai eficiente strategii de adaptare pentru vârstnici”, a concluzionat medicul psihiatru de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
