Pandemia COVID-19, efect nefast în TUBERCULOZĂ: cu 35% mai puține cazuri diagnosticate

În 2020, primul an de pandemie COVID-19, în România au fost diagnosticate cu 35% mai puține cazuri de tuberculoză decât în 2019, arată datele Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei. Astfel, 7.221 de cazuri noi și recidive de tuberculoză au fost înregistrate anul trecut în țara noastră, față de 11.083 cu un an înainte. Rata incidenței a scăzut de la 57,4 la 100.000 de locuitori la 37,3 la 100.000 de locuitori. 

Potrivit specialiștilor, este departe, însă, de a fi o veste bună, deoarece această scădere a apărut ca urmare a deficitului de diagnostic – aspect prezent în mai multe patologii cronice, având în vedere accesul pacienților cu afecțiuni cronice în sistemul medical în timpul pandemiei de COVID-19. Acest lucru este sugerat, de altfel, de incidența foarte mare a tuberculozei în rândul populației la risc, identificată prin screening activ, în cadrul proiectului Screening TB, derulat sub coordonarea Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. 

Pacienți „pierduți” pentru că nu sunt diagnosticați

Mai exact, în mediul rural, incidența a fost de 359,9 la 100.000 de locuitori (27 de persoane diagnosticate din 7.502 persoane testate), în rândul persoanelor fără adăpost incidența a fost de 1.408,45 la 100.000 de locuitori (3 persoane diagnosticate din 213 testate), iar în rândul consumatorilor de droguri injectabile a fost de 597,01 la 100.000 de locuitori (2 persoane diagnosticate din 335 testate). 

Aceste date aduc în prim-plan nevoia reală de diversificare a metodelor de diagnostic a tuberculozei pe termen lung, precum și importanța formării și perfecționării continue a resursei umane în problematica TB, dar și a diversificării acesteia, prin includerea, pe lângă medicii pneumologi, a medicilor de familie în controlul acestei afecțiuni. 

Pneumologii, în prima linia contra COVID-19

„Accesul pacienților cu tuberculoză la diagnostic rapid și tratament sunt condiții esențiale în gestionarea eficientă a problematicii tuberculozei în țara noastră, inclusiv în timpul acestei pandemii de COVID-19. Nu este ușor, deoarece specialiștii pneumologi, precum și o parte dintre unitățile medicale de pneumologie se află în prima linie a luptei împotriva COVID-19, dar trebuie identificate soluții pentru alocarea resurselor umane și de infrastructură pentru rezolvarea acestor aspecte. O altă prioritate legată de tuberculoză este legată de formarea continuă a resursei umane, pentru a putea asigura o îngrijire optimă pacienților”, a declarat șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. 

Astfel, proiectul Consolidarea controlului tuberculozei în Romania prin creșterea competențelor profesioniștilor din domeniul TB, finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, a continuat în anul pandemic, 2020, prin organizarea de cursuri online, astfel încât, nevoia de formare a resursei umane în domeniul tuberculozei să nu fie îngrădită de măsurile aferente situației epidemiologice.

Până în prezent, în cadrul proiectului, au beneficiat de cursuri de formare în domeniul TB, 1.335 de specialiști.

„Deși ne-am confruntat cu un context epidemiologic dificil, în cadrul proiectului Consolidarea controlului tuberculozei în Romania prin creșterea competențelor profesioniștilor din domeniul TB am reușit chiar să depășim targetul inițial, de 1.320 de specialiști pregătiți, și să le oferim cursuri de formare în domeniul TB unui număr de 1.335 de specialiști, dintre care 404 medici pneumologi, 158 de medici de familie, 234 de medici de laborator și biologie și 539 de asistenți medicali. Dintre aceștia, 390 au beneficiat de cursuri de formare online în plină pandemie, în perioada martie 2020 – martie 2021”, a declarat Petronela Radu, manager de proiect. 

Tot în cadrul proiectului Consolidarea controlului tuberculozei în Romania prin creșterea competențelor profesioniștilor din domeniul TB, în ultimii doi ani, 14 medici și asistenți medicali au participat la schimburi de experiență și congrese internaționale în domeniu. 

Să spunem STOP TB!

Ziua Mondială a Tuberculozei este marcată în fiecare an la 24 martie, cu scopul de a face cunoscute publicului cunoştințe esențiale despre cauzele, prevenția şi tratamentul acestei boli, obiectivul final fiind eradicarea acesteia.

Uniunea Internațională Împotriva Tuberculozei a propus, în 1982, ca 24 martie să fie recunoscută oficial ca zi internațională dedicată eradicării tuberculozei, pentru că la această dată, în 1882, bacteriologul german Robert Koch a informat oficial comunitatea ştiințifică internațională că a descoperit bacilul care îi poartă numele.

În 1995, ziua de 24 martie a fost recunoscută oficial ca zi mondială de luptă împotriva tuberculozei, când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) şi Fundația Regală Olandeză Împotriva Tuberculozei au organizat un eveniment de amploare în Haga, precizează site-ul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Tuberculoza (TB) este o maladie provocată de un microb, bacilul Koch, care afectează în principal plamânii, dar poate afecta și alte organe (ganglioni, oase, meninge, rinichi etc).

Sursa de bacili este omul bolnav de tuberculoză pulmonară, care încă nu a început tratamentul. El tușește și împrăștie în atmosfera bacili vii, care vor fi inhalați de cei din jur. Cei mai afectați sunt cei aflați în imediata proximitate a bolnavului: familia, mai ales copiii, care sunt expuși mult timp la aerul infectat cu bacili, colegii de serviciu sau prietenii apropiați.
Nu toată lumea infectată cu bacilul tuberculos se îmbolnăvește. Ca urmare, există două afecțiuni legate de tuberculoză: infecția tuberculoasă latentă, când bacilii trăiesc în organism fără a îmbolnăvi, iar persoanele nu sunt contagioase, și infecția tuberculoasă activă.