Pneumonia poate să fie provocată de o bacterie, un virus sau fungi. Oricare dintre acestea poate crea distrugeri în plămâni, însă COVID-19 este de departe cel mai agresiv. Iată câteva detalii despre această...
Pneumonia este o infecție care determină umplerea sacilor de aer din plămâni cu lichid sau puroi, ceea ce face respirația dificilă. Cele mai frecvente simptome sunt tusea, care poate fi uscată sau poate produce flegmă, febră, frisoane și oboseală. Alte simptome pot include greață, vărsături, diaree și dureri în piept, precum și dificultăți de respirație.
Semnele care indică o infecție mai severă sunt dificultăți de respirație, confuzie, scăderea urinării și senzație de amețeală.
Odată cu pandemia COVID-19 care afectează în continuare oamenii din întreaga lume, pneumonia a devenit o problemă de sănătate și mai mare. Unele persoane infectate cu COVID-19 nu prezintă simptome, în timp ce altele pot prezenta febră, dureri de corp, tuse uscată, oboseală, frisoane, dureri de cap, dureri în gât, pierderea poftei de mâncare și pierderea mirosului.
Simptomele mai severe ale COV-19, cum ar fi febră mare, tuse severă și dificultăți de respirație, înseamnă, de obicei, afectare pulmonară semnificativă. Plămânii pot fi afectați de infecția virală copleșitoare COVID-19, inflamație severă și / sau o pneumonie bacteriană secundară. COVID-19 poate duce la leziuni pulmonare de lungă durată, potrivit Harvard Medical School.
Iată alte lucruri importante pe care ar trebui să le știi despre pneumonie
1. Pneumonia poate fi o infecție bacteriană, virală sau fungică. Oricare dintre aceste organisme provoacă singure pneumonie. Pneumonia bacteriană poate complica și o boală virală precum gripa. Multe virusuri pot provoca pneumonie. Majoritatea cazurilor de pneumonie virală sunt relativ ușoare, dar unele pot provoca simptome severe, cum ar fi coronavirusul sistemului respirator acut sever (SARS) și cel mai recent SARS-CoV-2 (COVID-19). Cea mai frecventă cauză a pneumoniei bacteriene este Strep pneumoniae (adesea numită pneumonie pneumococică).
2. Atât tinerii, cât și bătrânii sunt expuși riscului. Copiii mici și adulții mai în vârstă (cu vârsta peste 65 de ani) prezintă cel mai mare risc de a face pneumonie și de a prezenta complicații. Aproximativ un milion de adulți primesc îngrijire într-un spital pentru pneumonie și, în întreaga lume, este principala cauză de spitalizare și deces la copiii sub 5 ani.
3. Vaccinurile sunt disponibile pentru a ajuta la prevenirea pneumoniei pneumococice. Vaccinul PCV13 pentru copiii cu vârsta mai mică de doi ani și cei cu vârsta peste doi ani care au condiții de sănătate preexistente ajută la protejarea împotriva a 13 tipuri de bacterii pneumococice, în timp ce vaccinul PPSV23 pentru adulții în vârstă protejează împotriva a 23 de tipuri. Cu toate acestea, aproximativ o treime din adulții în vârstă de 65 de ani și peste nu au fost vaccinați.
4. Pneumonia poate fi răspândită de la persoană la persoană, dar poate fi cauzată și de alți factori. La fel ca alte boli respiratorii contagioase, virusurile și bacteriile care provoacă pneumonie se pot răspândi atunci când o persoană infectată tușește sau strănută, eliberând picături pline de germeni în aer. Boala care rezultă poate varia de la ușoară la severă.
5. Medicii împart pneumonia în două tipuri principale. Medicii folosesc termenul pneumonie asociată asistenței medicale (HCAP) dacă persoana care dezvoltă infecția pulmonară a fost internată în spital, a rămas într-o unitate de îngrijire pe termen lung, precum un azil de bătrâni sau a fost dializată în ultimele trei luni. În caz contrar, desemnarea este de obicei pneumonie dobândită în comunitate (CAP).
6. Tratamentul inițial al pneumoniei depinde dacă este HCAP sau CAP și dacă persoana are un sistem imunitar normal sau un sistem imunitar compromis. Este important să începeți tratamentul pentru pneumonie imediat ce este pus diagnosticul. Deoarece cauza specifică nu poate fi determinată imediat, medicii aproape întotdeauna prescriu antibiotice inițial pentru a acoperi infecțiile bacteriene.
Pentru CAP care nu necesită spitalizare, medicii prescriu de obicei un singur sau o combinație de două antibiotice orale diferite, cum ar fi amoxicilina cu sau fără azitromicină sau doxiciclină. Pacienții cu CAP care necesită spitalizare primesc aproape întotdeauna două antibiotice diferite. Majoritatea persoanelor cu pneumonie HCAP sau sisteme imune compromise au nevoie în general de tratament în spital cu antibiotice intravenoase (IV).
7. Medicamentele fără prescripție medicală pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Pentru a ameliora durerea sau a reduce febra mare, alegerile bune sunt fie acetaminofen, fie ibuprofen. Dacă tusea este foarte deranjantă sau vă ține treaz tnoaptea, căutați produse care conțin dextrometorfan (DM) pentru a ușura tusea sau guaifenesina pentru a slăbi secrețiile. Multe produse pentru răceală și gripă conțin ambele. Asigurați-vă că examinați ingredientele tuturor medicamentelor pentru a vă asigura că nu luați mai mult decât cantitatea recomandată.
8. Pneumonia COVID-19 poate provoca leziuni pulmonare de durată. Deși majoritatea persoanelor care se recuperează de pneumonie în general nu suferă de leziuni pulmonare grave pe termen lung, pneumonia cauzată de coronavirus este adesea mai severă și poate duce la simptome pe termen lung sau la o formă de insuficiență pulmonară numită sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS). Pacienții care suferă de ARDS pot fi puși la un ventilator în timp ce se află în spital pentru a ajuta circulația oxigenului.
Această genă duce la colapsul plămânilor. Duce la cancer pulmonar, de piele și renal.
Tratamentul pentru cancerul pulmonar cu celule mici a fost aprobat de FDA. Are efecte în cazul bolii care a progresat după chimioterapie.
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Aceasta este temperatura optimă pentru un somn odihnitor. Dar ce ne facem dacă în dormitor este prea cald.
Această afecțiune aparent banală poate complica recuperarea în cazul AVC-ului.
Papa Francisc este internat cu dublă pneumonie. Garda Elvețiană a început pregătiriile pentru funeraliile Suveranului Pontif.
Ce poți face pentru a îmbunătăți calitatea aerului din casa ta. Dr. Cristian Oancea ne oferă câteva sfaturi practice.
Această substanță prezentă în sol, imposibil de evitat, poate duce la cancer pulmonar, alături de fumat.
O dietă săracă în grăsimi poate reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar, în special la fumători, potrivit unui nou studiu.
Tusea, un simptom aparent obișnuit, poate ascunde afecțiuni severe care pun în pericol sănătatea. Când devine tusea îngrijorătoare.
Acesta este semnul principal al cancerului pulmonar care indică faptul că boala se află într-un stadiu avansat.
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Un nou strat de praf saharian a acoperit o bună parte din țară. Acesta poate provoca neplăceri unor categorii de persoane.
O aromă aparte te poate ajuta să ai un somn odihnitor. Este un miros familiar care ne induce o stare de relaxare.
