Invitat la Interviurile DC Medical, conf dr Vlad Brașoveanu, medic primar în Chirurgie generală și Chirurgie oncologică, a vorbit despre transplantul de ficat în România.
Transplant, Vlad Brașoveanu. În România se fac operații de transplant din anul 2000. Atunci s-a realizat primul transplant hepatic de la un donator cadaveric, iar persoana care a primit noul organ trăiește. La fel a fost și în cazul primului transplant pediatric, făcut în același an, iar ”fetița este într-o formă bună”, afirmă conf. dr Vlad Brașoveanu despre primul copil care a primit un ficat nou printr-o intervenție de transplant.
”De curând a fost efectuat al 1.000-lea transplant de la donator viu, Până acum, din 2000 încoace s-au făcut în România 1.012 transplanturi. Este un rezultat bun. Având în vedere evoluția societății, programul de transplant a evoluat puțin înaintea societății”, consideră specialistul.
Prin 2012-2013, continuă conf dr Vlad Brașoveanu, s-au făcut peste 150 de transplanturi, cele mai multe într-un an. Apoi, numărul a scăzut din varii motive. Targetul nostru este să depășim cel puțin 50 de transplanturi pe an, ceea ce e foarte puțin”, afirmă medicul.
Nu e niciun secret că numărul donatorilor cadaverici este foarte mic și că lista de așteptare pentru un transplant de ficat e lungă - peste 400. Pentru ca această să se mai reducă și pentru ca mortalitatea oamenilor care așteaptă un transplant de ficat să fie cât mai mică s-au creat noi metode de transplant. ”Românii sunt pozitivi și sunt de acord cu donarea de organe”, este de părere specialistul.
Conf Dr Vlad Brașoveanu este medic primar Chirurgie generală și Chirurgie oncologică, de la Institutul Fundeni din București, dar și colaborator al Spitalului Clinic Sanador. Pe lângă acestea, reputatul chirurg are competențe în Chirurgie laparoscopică, hepato-bilio-pancreatică și transplant hepatic. Dr Vlad Brașoveanu este cadru didactic la Universitatea Titu Maiorescu din Capitală și membru în numeroase societăți profesionale - Societatea Română de Chirurgie, Asociația Internațională a Chirurgilor, Gastroenterologilor și Oncologilor, Fundația pentru Chirurgia Ficatului și Asociația pentru Chirurgie Hepato-Bilio-Pancreatică și Transplant Hepatic.
Doi români care făceau dializă de câțiva ani au primit o a doua șansă la viață.
Inimile donatorilor aflați în moarte cerebrală nu sunt transplantate în România. Acestea ajung în Europa, prin programul Eurotransplant.
Trei oameni au primit a doua șansă la viața în urma unui transplant. Familia donatorului este din Baia Mare.
Transplantul de țesuturi va fi posibil la Spitalul Județean de Urgență Târgu Mureș.
La SUUMC au avut loc de la începutul anului 6 proceduri de recoltare/prelevare și transplant de țesut osos.
Criogenarea țesuturilor vii ar putea permite păstrarea pentru o perioadă mai lungă de timp a organelor destinate transplantului.
Trei români au primit o a doua șansă ca urmare a unui acord de colaborare cu Bulgaria în domeniul transplantului.
Mai multe vieți au fost salvate în urma unei prelevări de organe care a avut loc, în această dimineață, la Spitalul Floreasca din Capitală.
O femeie din SUA a murit în urma unui transplant de plămâni.
Ce părere au românii despre donarea de organe. Răspunsurile sunt complet neașteptate.
