Cercetătorii de la Universitatea Utah Health au efectuat primul studiu populațional privind suicidul în rândul persoanelor cu autism, în Statele Unite. Studiul retrospectiv, pe 20 de ani, a constatat ...
Conform datelor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, unul din 59 de copii din Statele Unite este diagnosticat cu tulburare de spectru de autism (ASD). După decenii de cercetare, multe lucruri despre această condiție rămân încă neclare. Cercetătorii de la Universitatea Utah Health au efectuat primul studiu bazat pe populatie legat de suicid la indivizii cu tulburări de spectru de autism în Statele Unite. Rezultatele acestuia au fost publicate online, pe 17 ianuarie, în revista Autism Research.
„A existat o presupunere nefericită că persoanele cu autism trăiesc în lumea lor și nu sunt afectate de influențe sociale asociate în mod obișnuit cu suicidul", a spus Anne Kirby, posesor al unui doctorat, profesor asistent de Terapie Ocupațională la Universitatea Utah Health și primul autor al lucrării.
„Există acum o creștere a conștientizării în rândul clinicienilor și a familiilor că gândurile și comportamentele suicidare pot constitui o adevărată preocupare pentru persoanele cu autism".
În perioada de studiu (din 1998 până în 2017), 49 de persoane (7 femei și 42 de bărbați) cu autism au murit prin sinucidere în Utah. Cercetătorii au împărțit studiul în patru perioade a câte cinci ani (1998 -2002: 2 bărbați / 0 femei decedate; 2003-2007: 5 bărbați / 0 femei decedate, 2013-2017: 21 bărbați / 7 femei decedate).
Pentru primele trei perioade ale studiului, riscul relativ de sinucidere între persoanele cu autism și cele fără autism a fost similar. Începând din ultima perioadă, însă, incidența cumulativă a sinuciderii printre indivizii cu ASD a fost semnificativ mai mare decât cea din rândul persoanelor non-ASD (0,17% față de 0,11%). Creșterea este determinată de sinuciderile înregistrate în rândul femeilor cu autism, care au fost mai multe decât în populația non-ASD (0,17%, față de 0,05%).
Spre deosebire de cei fără această tulburare, persoanele cu autism aveau o probabilitate mai mică să folosească arme de foc, se mai arată în studiu.
În timp ce aceste rezultate sugerează un risc ușor ridicat, autorii iau act de faptul că suicidul este rar și nu este neaparat o preocupare pentru toate persoanele cu un diagnostic de autism.
„În timp ce aceste rezultate ne arată că cei cu autism nu sunt imuni la riscul de sinucidere, avem încă mult de lucru pentru a înțelege gradul lor de risc", a declarat Hilary Coon, posesor de doctorat, profesor de psihiatrie la Utah Health și autor principal al lucrării, într-un material dat publicității de Universitate.
„Nu avem deocamdată suficiente informații pentru a înțelege caracteristicile specifice sau condițiile care co-apar asociat cu un risc crescut, deci este nevoie de mai multă cercetare în acest domeniu pentru a identifica semnele de avertizare", a mai spus Coon.
Rezultatele acestei cercetări se adaugă unui studiu din 2016 din Suedia, singurul alt studiu bazat pe populație care a prezentat date privind suicidul în autism. Studiul suedez a constatat că sinuciderea a fost o cauză principală a mortalității premature la persoanele cu autism.
În lucrarea pe care o prezentăm astăzi, însă, Kirby a folosit două baze de date unice din Utah, Registrul Utah al Autismului și Dizabilităților de Dezvoltare și datele de supraveghere a sinuciderii colectate de către Biroului din Utah de Medicină Legală. Informațiile din aceste baze de date au fost legate de baza de date a populației din Utah, o bază de date vastă la nivel de stat care conține date demografice, vitale și date medicale și genealogice de la mijlocul anilor 1980.
Kirby a notat că această analiză poate fi limitată de evoluția continuă a definiției și caracterizării autismului, precum și de faptul că determinarea sinuciderii este făcută conservator de către medicul legist. De asemenea, lipsesc date suplimentare pentru a controla factorii care au co-contribuit a suicid, cum ar fi anxietatea și depresia, care ar putea afecta rezultatele analizei.
Studiul, integral (open acces), poate fi consultat AICI.
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
