Riscul de suicid la persoanele cu autism
Cercetătorii de la Universitatea Utah Health au efectuat primul studiu populațional privind suicidul în rândul persoanelor cu autism, în Statele Unite. Studiul retrospectiv, pe 20 de ani, a constatat ...
Conform datelor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, unul din 59 de copii din Statele Unite este diagnosticat cu tulburare de spectru de autism (ASD). După decenii de cercetare, multe lucruri despre această condiție rămân încă neclare. Cercetătorii de la Universitatea Utah Health au efectuat primul studiu bazat pe populatie legat de suicid la indivizii cu tulburări de spectru de autism în Statele Unite. Rezultatele acestuia au fost publicate online, pe 17 ianuarie, în revista Autism Research.
Și persoanele cu autism se gândesc la sinucidere
„A existat o presupunere nefericită că persoanele cu autism trăiesc în lumea lor și nu sunt afectate de influențe sociale asociate în mod obișnuit cu suicidul", a spus Anne Kirby, posesor al unui doctorat, profesor asistent de Terapie Ocupațională la Universitatea Utah Health și primul autor al lucrării.
„Există acum o creștere a conștientizării în rândul clinicienilor și a familiilor că gândurile și comportamentele suicidare pot constitui o adevărată preocupare pentru persoanele cu autism".
În perioada de studiu (din 1998 până în 2017), 49 de persoane (7 femei și 42 de bărbați) cu autism au murit prin sinucidere în Utah. Cercetătorii au împărțit studiul în patru perioade a câte cinci ani (1998 -2002: 2 bărbați / 0 femei decedate; 2003-2007: 5 bărbați / 0 femei decedate, 2013-2017: 21 bărbați / 7 femei decedate).
Creșterea incidenței la femeile cu autism
Pentru primele trei perioade ale studiului, riscul relativ de sinucidere între persoanele cu autism și cele fără autism a fost similar. Începând din ultima perioadă, însă, incidența cumulativă a sinuciderii printre indivizii cu ASD a fost semnificativ mai mare decât cea din rândul persoanelor non-ASD (0,17% față de 0,11%). Creșterea este determinată de sinuciderile înregistrate în rândul femeilor cu autism, care au fost mai multe decât în populația non-ASD (0,17%, față de 0,05%).
Spre deosebire de cei fără această tulburare, persoanele cu autism aveau o probabilitate mai mică să folosească arme de foc, se mai arată în studiu.
În timp ce aceste rezultate sugerează un risc ușor ridicat, autorii iau act de faptul că suicidul este rar și nu este neaparat o preocupare pentru toate persoanele cu un diagnostic de autism.
„În timp ce aceste rezultate ne arată că cei cu autism nu sunt imuni la riscul de sinucidere, avem încă mult de lucru pentru a înțelege gradul lor de risc", a declarat Hilary Coon, posesor de doctorat, profesor de psihiatrie la Utah Health și autor principal al lucrării, într-un material dat publicității de Universitate.
Cum au realizat studiul
„Nu avem deocamdată suficiente informații pentru a înțelege caracteristicile specifice sau condițiile care co-apar asociat cu un risc crescut, deci este nevoie de mai multă cercetare în acest domeniu pentru a identifica semnele de avertizare", a mai spus Coon.
Rezultatele acestei cercetări se adaugă unui studiu din 2016 din Suedia, singurul alt studiu bazat pe populație care a prezentat date privind suicidul în autism. Studiul suedez a constatat că sinuciderea a fost o cauză principală a mortalității premature la persoanele cu autism.
În lucrarea pe care o prezentăm astăzi, însă, Kirby a folosit două baze de date unice din Utah, Registrul Utah al Autismului și Dizabilităților de Dezvoltare și datele de supraveghere a sinuciderii colectate de către Biroului din Utah de Medicină Legală. Informațiile din aceste baze de date au fost legate de baza de date a populației din Utah, o bază de date vastă la nivel de stat care conține date demografice, vitale și date medicale și genealogice de la mijlocul anilor 1980.
Kirby a notat că această analiză poate fi limitată de evoluția continuă a definiției și caracterizării autismului, precum și de faptul că determinarea sinuciderii este făcută conservator de către medicul legist. De asemenea, lipsesc date suplimentare pentru a controla factorii care au co-contribuit a suicid, cum ar fi anxietatea și depresia, care ar putea afecta rezultatele analizei.
Studiul, integral (open acces), poate fi consultat AICI.
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
EXCLUSIV Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
