Riscul de suicid la persoanele cu autism
Cercetătorii de la Universitatea Utah Health au efectuat primul studiu populațional privind suicidul în rândul persoanelor cu autism, în Statele Unite. Studiul retrospectiv, pe 20 de ani, a constatat ...
Conform datelor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, unul din 59 de copii din Statele Unite este diagnosticat cu tulburare de spectru de autism (ASD). După decenii de cercetare, multe lucruri despre această condiție rămân încă neclare. Cercetătorii de la Universitatea Utah Health au efectuat primul studiu bazat pe populatie legat de suicid la indivizii cu tulburări de spectru de autism în Statele Unite. Rezultatele acestuia au fost publicate online, pe 17 ianuarie, în revista Autism Research.
Și persoanele cu autism se gândesc la sinucidere
„A existat o presupunere nefericită că persoanele cu autism trăiesc în lumea lor și nu sunt afectate de influențe sociale asociate în mod obișnuit cu suicidul", a spus Anne Kirby, posesor al unui doctorat, profesor asistent de Terapie Ocupațională la Universitatea Utah Health și primul autor al lucrării.
„Există acum o creștere a conștientizării în rândul clinicienilor și a familiilor că gândurile și comportamentele suicidare pot constitui o adevărată preocupare pentru persoanele cu autism".
În perioada de studiu (din 1998 până în 2017), 49 de persoane (7 femei și 42 de bărbați) cu autism au murit prin sinucidere în Utah. Cercetătorii au împărțit studiul în patru perioade a câte cinci ani (1998 -2002: 2 bărbați / 0 femei decedate; 2003-2007: 5 bărbați / 0 femei decedate, 2013-2017: 21 bărbați / 7 femei decedate).
Creșterea incidenței la femeile cu autism
Pentru primele trei perioade ale studiului, riscul relativ de sinucidere între persoanele cu autism și cele fără autism a fost similar. Începând din ultima perioadă, însă, incidența cumulativă a sinuciderii printre indivizii cu ASD a fost semnificativ mai mare decât cea din rândul persoanelor non-ASD (0,17% față de 0,11%). Creșterea este determinată de sinuciderile înregistrate în rândul femeilor cu autism, care au fost mai multe decât în populația non-ASD (0,17%, față de 0,05%).
Spre deosebire de cei fără această tulburare, persoanele cu autism aveau o probabilitate mai mică să folosească arme de foc, se mai arată în studiu.
În timp ce aceste rezultate sugerează un risc ușor ridicat, autorii iau act de faptul că suicidul este rar și nu este neaparat o preocupare pentru toate persoanele cu un diagnostic de autism.
„În timp ce aceste rezultate ne arată că cei cu autism nu sunt imuni la riscul de sinucidere, avem încă mult de lucru pentru a înțelege gradul lor de risc", a declarat Hilary Coon, posesor de doctorat, profesor de psihiatrie la Utah Health și autor principal al lucrării, într-un material dat publicității de Universitate.
Cum au realizat studiul
„Nu avem deocamdată suficiente informații pentru a înțelege caracteristicile specifice sau condițiile care co-apar asociat cu un risc crescut, deci este nevoie de mai multă cercetare în acest domeniu pentru a identifica semnele de avertizare", a mai spus Coon.
Rezultatele acestei cercetări se adaugă unui studiu din 2016 din Suedia, singurul alt studiu bazat pe populație care a prezentat date privind suicidul în autism. Studiul suedez a constatat că sinuciderea a fost o cauză principală a mortalității premature la persoanele cu autism.
În lucrarea pe care o prezentăm astăzi, însă, Kirby a folosit două baze de date unice din Utah, Registrul Utah al Autismului și Dizabilităților de Dezvoltare și datele de supraveghere a sinuciderii colectate de către Biroului din Utah de Medicină Legală. Informațiile din aceste baze de date au fost legate de baza de date a populației din Utah, o bază de date vastă la nivel de stat care conține date demografice, vitale și date medicale și genealogice de la mijlocul anilor 1980.
Kirby a notat că această analiză poate fi limitată de evoluția continuă a definiției și caracterizării autismului, precum și de faptul că determinarea sinuciderii este făcută conservator de către medicul legist. De asemenea, lipsesc date suplimentare pentru a controla factorii care au co-contribuit a suicid, cum ar fi anxietatea și depresia, care ar putea afecta rezultatele analizei.
Studiul, integral (open acces), poate fi consultat AICI.
-
Ce trebuie să știi despre laptele de soia înainte să-l mai bei29.12.2025, 22:11
-
-
Adevărul despre unt și margarină. Care este mai sănătos, de fapt?29.12.2025, 19:16
-
-
De ce febra crește seara și noaptea mai mult decât ziua?29.12.2025, 15:14
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
