Semnal de alarmă: cine e predispus la forma gravă a bolii COVID-19 și de ce. Ce rol are COLESTEROLUL
Cercetătorii au analizat efectul pe care îl are nivelul colesterolului la persoanele infectate cu COVID-19. Rezultatele au arătat că efectul poate fi unul negativ.
Un nou studiu realizat de Universitatea din Bristol arată tot mai multe dovezi că vitamina D - și eventual vitaminele K și A - ar putea ajuta la prevenirea infecției cu Covid-19.
Studiul, publicat în jurnalul Societății Chimice Germane Angewandte Chemie, a demonstrat că aceste suplimente alimentare și compuși se pot lega de proteina virală spike, reducând infectivitatea SARS-CoV-2.
În schimb, colesterolul poate crește infectivitatea. Acest lucru explică, de asemenea, de ce persoanele cu probleme legate de colesterol riscă să dezvolte o boală gravă.
Echipa a studiat mai întâi efectele acidului linoleic asupra proteinei spike, folosind simulări de calcul pentru a arăta că stabilizează forma închisă.
Simulări ulterioare au arătat că dexametazona, care este un tratament eficient pentru Covid-19, ar ajuta la reducerea infectivității virale, pe lângă efectele sale asupra sistemului imunitar uman.
Echipa a efectuat apoi simulări pentru a vedea ce alți compuși se leagă de locul acidului gras.
Constatările lor au sugerat mai mulți candidați la medicamente printre componentele farmaceutice și dietetice disponibile, inclusiv unele despre care s-a constatat că încetinesc reproducerea SARS-CoV-2 în laborator. Acestea au potențialul de a se lega de proteina spike a SARS-CoV-2 și pot ajuta la prevenirea intrării ei în celulele umane.
Simulările au prezis, de asemenea, că vitaminele liposolubile D, K și A se leagă de spike, în același mod, făcând-o mai puțin capabilă să infecteze celulele.
Dr. Deborah Shoemark, Senior Research Associate (Biomolecular Modeling) în Școala de Biochimie, care a modelat spike, a explicat: „Descoperirile noastre ajută la explicarea modului în care unele vitamine pot juca un rol mai direct în combaterea Covid-19 decât sprijinul lor convențional pentru sistemul imunitar."
Ea a adăugat: „Obezitatea este un factor major de risc pentru Covid-19 sever. Vitamina D este liposolubilă și tinde să se acumuleze în țesutul gras. Acest lucru poate reduce cantitatea de vitamina D disponibilă persoanelor obeze. Țările în care unele dintre aceste deficiențe de vitamine sunt mai frecvente au suferit, de asemenea, grav în timpul pandemiei. Cercetările noastre sugerează că unele vitamine și acizi grași esențiali, inclusiv acidul linoleic, pot contribui la împiedicarea interacțiunii spike / ACE2. Deficiența în oricare dintre acestea poate facilita infectarea”, a mai spus ea.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
COVID, impact grav asupra creierului
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
China rupe tăcerea: SUA a creat COVID! Au publicat dovezile lor care exclud că Wuhan a fost cauza
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
