Insuficiența cardiacă este aproape la fel de frecventă la femei ca și la bărbații, însă caracteristicile acesteia variază în funcție de sex. O revizuire recentă rezumă starea actuală a...
Autorii noii revizuiri, publicată în ESC Heart Failure (jurnalul cu acces liber al Asociației de Insuficiență Cardiacă din Societatea Europeană de Cardiologie) notează că femeile sunt în mare parte subreprezentate în studiile clinice privind medicamentele cu insuficiență cardiacă și că dovada eficacității medicamentelor la femei este limitată.
„Sperăm că medicina de precizie va conduce la medicamente mai eficace. Cred că acest lucru va fi parțial posibil prin desfășurarea de studii clinice randomizate care sunt mai sensibile la reprezentarea sexuală”, a declarat co-autorul Dr. Marie-Pierre Dubé, de la Centrul de Cercetare al Institutului Inimii din Montreal.
Se manifestă diferit la femei și bărbați
Insuficiența cardiacă diferă între femei și bărbați: femeile manifestă mai des etiologia hipertensivă și fenotipul fracției de ejecție păstrate, în timp ce bărbații manifestă mai des etiologia ischemică și fenotipul fracției de ejecție redusă.
Există diferențe de sex bine definitie în prezentarea clinică a insuficienței cardiace, iar dimensiunea efectului factorului de risc variază atât în funcție de sex cât și de fenotipul bolii. De exemplu, femeile tind să fie mai bătrâne decât bărbații când primesc acest diagnostic. De asemenea, femeile tind să aibă un indice de masă corporală mai mare.
Cu toate acestea, ghidurile clinice de insuficiență cardiacă din Europa, Statele Unite și Canada nu reflectă dimorfismul sexual. În plus, în studiile clinice randomizate de medicamente pentru insuficiență cardiacă, femeile sunt în mare parte subreprezentate, în mod obișnuit fiind formate din bărbați în proporție ≥70%.
Și reacțiile adverse sunt diferite
Având în vedere faptul că anumite reacții adverse la medicamente, cum ar fi torsada de vârfuri și tusea indusă de inhibitorul enzimei de conversie a angiotensinei, se subliniază – în analiză - necesitatea de a testa medicamentele la ambele sexe și de a explora dimorfismele sexuale.
Pentru a reprezenta mai bine toată populația de pacienți vizată și pentru a oferi îngrijiri mai bune pentru toți, trebuie să se producă două tipuri de schimbări: metodele de recrutare pentru studii randomizate clinice trebuie să evolueze, iar participarea la astfel de studii trebuie să pară mai atractivă pentru femei.
Studiul, integral, poate fi consultat AICI.
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
Aditivul găsit la orice pas, asociat cu decesele din cauze cardiovasculare. Crește dramatic inflamația din organism.
Deficitul care îți afectează grav inima. Duce la complicații majore și nu îți dai seama.
Milioane de pacienți cu boli cardiovasculare nu primesc tratamentul necesar pentru a preveni complicațiile fatale.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Asta trebuie să faci în timpul unui zbor cu avionul pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Tratamentul care îți protejează inima de cea mai letală afecțiune.
Diabetul are un impact major asupra întregului organism, inclusiv a inimii. Cum trebuie, de fapt, să reduci riscul de infarct.
Acesta este impactul pe care hipertensiunea arterială îl are asupra creierului. Detaliul s-a aflat abia acum.
Sindromul Wolff-Parkinson-White este o afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe.
Cum se măsoară, de fapt, tensiunea arterială. Cât de important e să fie liniște în jur și ce efect are asupra măsurătorilor.
