Sforăitul afectează atât femeile, cât și bărbații, dar aceștia din urmă sunt mai predispuși. Printre cauzele sforăitului se află consumul de alcool, dar și problemele legate de căile...
Sforăitul este zgomotul produs în timpul respirației când căile respiratorii sunt obstrucționate, iar fluxul de aer este perturbat.
Potrivit Sleep Foundation, sforăitul obișnuit apare la aproximativ 44% dintre bărbați și 28% dintre femei, în cazul populației adulte, 30-60 de ani.
Sforăitul poate să aibă mai multe cauze, unele țin de poziționarea anatomică a structurilor de la nivelul gurii, gâtului sau sinusurilor, dar poate să fie și ca urmare a stilului de viață, consum de alcool sau exces de kilograme, ori a răcelilor sau a alergiilor.
Astfel, cauzele care pot favoriza apariția sforăitului sunt:
- anatomia capului și a gâtului. Dimensiunea și forma anumitor structuri pot îngusta căile respiratorii. De exemplu, persoanele cele mai predispuse să sforăie sunt cele care au sept deviat.
- congestie nazală cronică. Nasul înfundat în timpul somnului poate duce la sforăit prin reducerea fluxului de aer din căile respiratorii și prin colapsul acestora. Alergia sau infecțiile sunt cele mai comune cauze ale nasului înfundat.
- apnee obstructivă în somn. Nu toți cei care sforăie au apnee obstructivă în somn, însă majoritatea celor care au această afecțiune sforăie. De altfel, apneea obstructivă în somn este o tulburare comună legată de somn, care adesea nu este diagnosticată.
- consumul de alcool și sedative. Acestea cauzează sforăitul ca urmare a relaxării mușchilor care susțin căile respiratorii. Persoanele care suferă de sforăit cronic, între care cele cu apnee obstructivă în somn, experimentează episoade mai severe de sforăit după ce consumă alcool.
- fumatul este, și el, un factor de risc pentru sforăit. Deși nu este cunoscut modul în care fumatul influențează sforăitul, cercetătorii presupun că acesta poate fi cauzat de inflamațiile căilor respiratorii superioare și edemul. Astfel, renunțarea la fumat poate să îmbunătăți situația, însă este de durată.
- poziția de somn. De cele mai multe ori sforăitul apare atunci când poziția de somn este pe spate, iar explicația este că în această poziție gravitatea trage în jos țesuturile care înconjoară căile respiratorii, ceea ce le face să fie mai înguste, mai arată sursa menționată.
Factorii de risc care pot duce la apariția sforăitului includ:
- sexul, bărbații sunt mai predispuși decât femeile
- greutatea în exces
- căile aeriene îngustate
- consumul de alcool
- problemele de la nivelul nasului
- istoricul familia de sforăit sau de sindrom de apnee în somn.
Cum deja am menționat, nu toate persoanele care sforăie au apnee obstructivă în somn.
Însă simptomatologia care ar trebui să ne trimită la medicul ORL poate include:
- pauzele respiratorii marcate în timpul somnului
- somnolență excesivă în timpul zilei
- dificultăți de concentrare
- dureri de cap matinale
- dureri de gât la trezire
- somn agitat
- sufocare sau gâfâială pe timpul nopții
- tensiune arterială ridicată
- dureri în piept noapte
- sforăit puternic care perturbă și somnul partenerului sau a celorlalte persoane din casă
- atenție scăzută, probleme de comportament sau performanțe scăzute la școală, în cazul copiilor, notează MayoClinic.
Diagnosticul se pune de către medicul ORL, care va evalua simptomele, dar va face și o examinare clinică. În situația în care există suspiciuni cu privire la o problemă anatomică, acesta va sugera efectuarea unor investigații suplimentare, precum teste imagistice și studii de somn.
În timpul studiului de somn, ce se realizează cu ajutorul polisomnografiei, se vor monitoriza undele cerebrale, nivelul de oxigen din sânge, ritmul cardiac, rata respirației, stadiile somnului, mișcarea ochilor și a picioarelor în timpul somnului.
Pentru tratarea sforăitului, medicul va recomanda schimbarea stilului de viață, adică scăderea în greutate, evitarea consumului de alcool aproape de ora de culcare, dar și tratarea congestiei nazale și a deviației de sept, precum și evitarea dormitului pe spate.
Dacă după aceste schimbări, situația nu este îmbunătățită, medicul poate recomanda o serie de tehnici chirurgicale menite să deschidă căile aeriene superioare.
Dintre acestea, ”cea mai frecventă operație este palatoplastia, care este o formă de remodelare a structurilor moi de la nivelul gâtului, astfel încât acestea să fie mai rigide și să creăm spațiul respirator suficient”, a declarat dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL, la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1.
Celelalte tehnici chirurgicale sunt:
- ablația prin radiofrecvență, îndepărtarea țesutului în exces, dacă există, de la nivelul palatului moale, limbii sau nasului.
- stimularea nervului hipoglos, nerv care controlează mișcarea înainte a limbii, astfel încât limba să nu mai blocheze respirația în timpul somnului.
Acest tip de cancer, de care a suferit și actorul Michael Douglas, nu are simptome evidente. Pot fi ușor trecute cu vederea.
Află de câte tipuri este această afecțiune, care sunt simptomele ei și când trebuie să consulți un medic.
Cum poți afla dacă ai apnee în somn. Metoda simplă care îți poate salva viața. Știai că te poți alege cu alte boli din cauza acestor semne?
Această tulburare de somn extrem de frecventă poate provoca AVC. Are o legătură semnificativă asupra sistemului cardiovascular.
Dormitul pe spate poate fi extrem de periculos dacă te confrunți cu afecțiunea ASTA.
Tratamentul pentru durerile de gât ar trebui individualizat. O nouă orientare medicală propune o abordare mai precisă și mai personalizată.
