Medicii au finalizat autopsia în cazul lui Silviu Prigoană și au stabilit cauza decesului.
Medicii au stabilit cauza decesului lui Silviu Prigoană. Omul de afaceri a făcut infarct, în timp ce se afla într-un restaurant din localitatea brașoveană Șimon, transmite Digi24.
Un echipaj SMURD de la punctul de lucru Moieciu a intervenit prompt la fața locului și a început manevrele de resuscitare. Ulterior, o ambulanță SAJ cu medic a sosit pentru a sprijini eforturile de salvare, însă, în ciuda tuturor încercărilor, bărbatul nu a răspuns procedurilor de resuscitare, fiind declarat decedat de către medicul de pe ambulanță.
Infarctul miocardic, cunoscut adesea ca atac de cord, reprezintă o afecțiune gravă ce apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este blocat, de obicei de un cheag de sânge. Această obstrucție poate deteriora mușchiul inimii, având consecințe severe dacă nu este tratată prompt.
Principala cauză a infarctului este boala coronariană, o afecțiune în care arterele coronare sunt îngustate de depuneri de grăsimi (plăci de aterom). În timp, aceste plăci se pot rupe, formând un cheag de sânge care blochează fluxul de sânge. Alte cauze mai rare pot include spasmele arterelor coronare sau blocarea fluxului de sânge din alte motive, cum ar fi îngustarea sau disecția arterelor, potrivit Mayo Clinic.
Simptomele clasice ale unui infarct miocardic pot varia, dar de obicei includ:
- Durere toracică intensă, adesea descrisă ca o presiune sau o senzație de greutate
- Durerea poate iradia către brațul stâng, umăr, gât, maxilar sau spate
- Respirație scurtă sau senzație de sufocare
- Greață, vărsături sau transpirații reci
- Amețeală sau senzație de slăbiciune, potrivit Cleveland Clinic.
Simptomele pot varia între bărbați și femei, acestea din urmă având uneori simptome mai puțin tipice, precum oboseală extremă, disconfort abdominal sau durere în spate.
Factorii care cresc riscul de infarct miocardic includ:
- Istoric familial – dacă există cazuri de boli de inimă în familie.
- Vârstă – riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.
- Genul – bărbații au un risc mai ridicat la vârste mai tinere, însă riscul crește și pentru femei după menopauză.
- Fumatul – accelerează formarea plăcilor de aterom.
- Tensiunea arterială ridicată – forțează pereții arterelor, crescând riscul de leziuni.
- Colesterolul crescut – nivelurile ridicate de colesterol LDL contribuie la depunerile de grăsimi pe artere.
- Diabetul – afectează vasele de sânge și accelerează ateroscleroza.
- Stilul de viață sedentar – lipsa activității fizice este legată de factorii de risc pentru inimă.
- Stresul – poate declanșa reacții ce duc la creșterea tensiunii arteriale și a riscului de infarct.
- Obezitatea – este asociată cu hipertensiune arterială, colesterol crescut și diabet, notează NHS.
Adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate, evitarea fumatului și gestionarea stresului poate reduce semnificativ riscul unui infarct.
Sindromul Wolff-Parkinson-White este o afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe.
Inima, afectată iremediabil. Lucrul inevitabil care o devastează. Nu scăpăm niciunul.
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
