Sindromul Asperger, boala miliardarului Elon Musk. Simptome, puncte forte și terapii

Sindromul Asperger nu mai este un diagnostic în sine, ci face parte dintr-o categorie mai largă numită tulburare a spectrului autist (TSA). Acest grup de probleme legate de sănătatea mintală are unele simptome. Chiar și așa, o mulțime de oameni încă folosesc termenul Asperger.

Afecțiunea este de fapt ceea un tip de tulburare a spectrului autist (TSA) „cu funcționalitate ridicată”. Aceasta înseamnă că simptomele sunt mai puțin severe decât alte tipuri de tulburări ale spectrului autist.

Simptomele sindromului Asperger

Încep devreme în viață. Dacă sunteți mama sau tatăl unui copil care îl are, este posibil să observați că nu pot avea contact vizual. De asemenea, s-ar putea să descoperiți că odrasla dumneavoastră pare incomodată în situații sociale și nu știe ce să spună sau cum să răspundă atunci când cineva îi vorbește.

S-ar putea să lipsească indicii sociale care sunt evidente pentru alte persoane, cum ar fi limbajul corpului sau expresiile de pe chipurile oamenilor. De exemplu, este posibil să nu-și dea seama că, atunci când cineva își încrucișează brațele și încruntă, este supărat.

Un alt semn ar fi acela că micuțul poate arăta puține emoții. Este posibil să nu zâmbească atunci când sunt fericiți sau să râdă de o glumă. Sau pot vorbi într-un mod plat și robotizat.

Punctele forte ale persoanelor Asperger cu pot include:

Focalizare și persistență remarcabile,

Aptitudine pentru recunoașterea tiparelor,

Atenție la detalii.

Provocările pot include:

Hipersensibilitate (la lumini, sunete, gusturi etc.)

Dificultate în conversație,

Dificultate cu abilitățile de conversație nonverbală (distanță, sunet, ton etc.),

Mișcări necoordonate sau stângăcie,

Anxietate și depresie.

Tendințele descrise mai sus variază foarte mult între oameni. Mulți învață să-și depășească aceste provocări, bazându-se pe punctele forte, arată experții de la autismspeaks.org.

Terapii Asperger

Terapia comportamentală cognitivă poate ajuta la abordarea anxietății și a altor provocări personale.

Cursurile de formare a abilităților sociale pot ajuta la abilitățile conversaționale și la înțelegerea indicilor sociali.

Logopedia poate ajuta la controlul vocii.

Terapia fizică și ocupațională poate îmbunătăți coordonarea.

Medicamentele psihoactive pot ajuta la gestionarea anxietății asociate, a depresiei și a deficitului de atenție și a tulburării de hiperactivitate (ADHD).