Stresul și bolile autoimune sunt strâns legate între ele. Oamenii de știință au reușit să găsească modul în care stresul favorizează apariția acestor boli.
Cercetătorii au descoperit cum, în urma expunierii la stres, microbiota intestinală și-a schimbat compoziția, ajungând asemănătoare cu cea specifică bolilor autoimune. Asta ar putea explica de ce stresul favorizează apariția acestor boli, iar cercetătorii speră că aceste noi informații le vor fi de ajutor în găgsirea unor noi terapii.
Un studiu recent efectuat pe șoareci relevă faptul că schimbările stresului social persistente modifică microbiota intestinală, sau microorganismele, în moduri care pot declanșa anumite răspunsuri imune. Bolile autoimune se dezvoltă atunci când sistemul imunitar atacă propriile țesuturi, organe și celule ale organismului. Sistemul imunitar le percepe ca și cum ar fi bacterii și virusuri care cauzează boli.
Institutul Național de Alergie și Boli Infecțioase sugerează că există cel puțin 80 de boli autoimune, inclusiv lupus, artrită reumatoidă și diabet de tip 1.
Deși studiile au identificat stresul ca factor de risc pentru bolile autoimune. Cu toate acestea, mecanismul legăturii este încă neclar, scrie medicalnewstoday.com.
Cercetătorii de la Universitatea Bar Ilan din Israel au descoperit acum că bacteriile intestinale la șoareci răspund la stresul social prin creșterea numărului de celule T protectoare (imunocompetente), care joaca un rol in autoimunitate. Cercetătorii au raportat constatările într-o lucrare recentă din jurnalul mSystems. „Știm că există interacțiuni puternice între sistemul imunitar și microbiotă”, spune autorul studiului și imunolog, Orly Avni.
Avni și echipa ei au constatat că stresul social persistent a schimbat nu numai expresia genelor în bacteriile intestinelor la șoareci, ci și compoziția lor. "Și reacția imună la această amenințare a pus în pericol toleranța la propriul organism", adaugă ea.
În Statele Unite, mai mult de 50 de milioane de persoane au o boală autoimună, potrivit unei estimări din partea American Autoimmune Related Diseases Association. Cauzele multora dintre aceste boli, care apar mai frecvent la femei decât la bărbați, nu sunt clare. În afară de riscurile moștenite, oamenii de știință suspectează că riscul de a dezvolta o boală autoimună apare în principal din interacțiunile complexe dintre gene și mediu.
În noul studiu, cercetătorii au folosit două grupe de șoareci: grupul de stres social și grupul de control (care nu a fost supus stresului). Ei au expus grupul de stres social la 10 zile de întâlniri zilnice cu alți șoareci agresivi, dominanți. Grupul de control, între timp, nu a avut astfel de întâlniri.
Atunci cand au analizat ulterior microbii intestinului de la șoareci, cercetătorii au descoperit că grupul de stres social a avut mai multe Bilophila și Dehalobacterium decât grupul de control.
Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, niveluri mai ridicate ale acestor bacterii intestinale la persoanele cu scleroză multiplă.
Analiza ulterioară a arătat că stresul a modificat unele gene în microbii intestinelor la șoareci. Cele mai importante modificări ale genei au fost cele care ajută bacteriile să crească, să se deplaseze și să transmită semnale către și dinspre gazdă.
Creșterea expresiei acestor gene în microbi îi poate ajuta să călătorească în afara intestinului. Echipa a constatat, de exemplu, că astfel de modificări ar putea permite microbilor să călătorească către ganglionii limfatici din apropiere, unde ar putea declanșa răspunsuri imune.
Ganglionii limfatici intestinali ai șoarecilor stresați au conținut nivele mai ridicate de bacterii patogene, dar și de celule T, inclusiv celulele mielina-autoreactive.
Constatările sugerează că există un lanț de evenimente precum expunerea la stres, modificări ale bacteriilor intestinale și modificări ale celulelor imune, care duce la un risc mai mare de un atac autoimun.
Cu toate acestea, Avni avertizează că, deși se pare că bacteriile intestinale pot reacționa la stresul social, există încă o modalitate de a afla cum se manifestă aceste evenimente pe termen lung.
O mai bună înțelegere a acestei relații complexe ar putea, într-o bună zi, să conducă la tratamente individualizate pentru afecțiuni autoimune care sunt sensibile la stres.
Fibromialgia este o boală complexă ce nu se manifestă doar prin durere fizică, ci și prin efecte mentale și emoționale.
Expunerea la toxina bacteriană poate explica creșterea cancerului de colon la vârste mai fragede.
De ce ai senzația că ți se ridică părul pe cap. Ce ascunde, de fapt, acest sentiment.
Acest obicei previne apariția bolilor cronice, iar efectele sunt pe termen lung. Scade riscul de diabet și hipertensiune arterială.
Te simți epuizat(ă) după fiecare masă? Nu ești singur(ă)! Iată de ce.
Cercetătorii americani au dezvoltat o aplicaţie asistată de AI pentru monitorizarea anemiei.
Medicii i-au spus că mai are un an de trăit, dar a făcut ceva total neașteptat și tumora a dispărut! Povestea incredibilă a Ancăi Sigartău te va lăsa fără cuvinte.
Revoluție în screening-ul pentru HPV: testele cu tampoane vaginale, la fel de precise ca examenul cu specul.
Amețeala la ridicare poate fi un simptom inofensiv, dar dacă apare des sau este însoțită de alte simptome, nu o ignora.
Poți ridica degetul inelar fără să ridici degetul mic? Iată de ce este atât de greu.
Două obiceiuri aparent inofensive pot ascunde riscuri uriașe: diabet și caner colorectal.
Un nou algoritm a fost dezvoltat pentru identificarea riscului cardiac şi al fracturilor.
