Stresul face parte din viața noastră, că ne place sau nu. Iar faptul că specialiștii ne recomandă să abordăm un stil de viață cât mai sănătos, cu o dietă echilibrată, un somn bun, mișcare, dar mai ales un nivel scăzut de stres, pare să pună o presiune în plus pe umerii noștri, căci puțini sunt cei care reușesc să gestioneze stresul cotidian.
Din fericire, spun cercetările, un nivel potrivit de stres poate avea un impact surprinzător asupra memoriei, un alt capitol la care în ultima vreme pare că suntem tot mai afectați.
Noile cercetări efectuate de cercetătorii în științele neuronale de la Universitatea din Georgia (UGA), la care au participat peste 1.200 de tineri adulți sănătoși, sugerează că stresul mental este dăunător doar atunci când trece de un anumit prag, notează Science Alert.
Acesta pare să aibă un efect benefic asupra memoriei de lucru a unei persoane la niveluri relativ scăzute și moderate.
În cadrul studiului, participanții au efectuat un test de memorie bazat pe recunoașterea anumitor instrumente și fețe. În tot acest timp, creierul lor era scanat.
Astfel, în momentul în care s-a analizat activitatea cerebrală din timpul sarcinii, cercetătorii au observat că acei participanți care au raportat niveluri mai ridicate de stres într-un chestionar au prezentat o activitate mai redusă în zona creierului lor responsabilă pentru amintirile pe termen scurt, cunoscută și sub numele de memorie de lucru.
De partea cealaltă, cei care au experimentat doar niveluri scăzute sau moderate de stres au prezentat o activare ridicată a memoriei de lucru în creierul lor.
Mai mult, această activitate a coincis cu o performanță mai bună la testul de memorie.
Deși rezultatele nu testează în mod direct nivelurile de stres sau dacă stresul are un impact asupra memoriei de lucru, ele oferă dovezi preliminare care sugerează această legătură.
Mai mult decât atât, unii cercetători suspectează că ar putea exista o legătură importantă între stresul de mediu, stresul psihosocial și funcționarea creierului, în sensul că nu este întotdeauna dăunător.
De asemenea, că gestionarea stresului, potrivit unui studiu de laborator, ar putea permite animalelor să anticipeze mai bine problemele viitoare și să reacționeze în consecință.
De exemplu, atunci când șobolanii adulți sunt supuși unui stres cronic ușor, unele studii arată că aceștia au o memorie de lucru îmbunătățită.
Chiar și în cazul oamenilor, unele studii arată că nivelurile scăzute până la moderate de stres sunt asociate cu beneficii pentru memorie.
”Pe baza acestei ipoteze, precondiționarea stă la baza unei faze de inoculare în care organismul este îndemnat să se reorganizeze, să se pregătească și să facă față în mod comportamental stresului ulterior mai eficient”, susțin cercetătorii conduși de psihiatrul Assaf Oshri, în lucrarea publicată în Neuropsychologia.
Vezi și: Excesul de sare, asociat cu o creștere a stresului. Care este limita sănătoasă de sare
Stresul bun și stresul rău
Eustresul, adică stresul bun, ne poate ajuta să ne organizăm mai bine, fiind considerat un stres constructiv, în timp ce distresul, cel care ne creează disconfortul fizic și mental, ne poate face rău, fiind cel care ne omoară neuronii.
Stresul, peste măsură, poate contribui la tensiune musculară, hipertensiune arterială, boli de inimă, probleme ale sistemului imunitar, memorie de lucru mai slabă și multe altele.
Potrivit cercetătorilor, familia și prietenii ar putea fi un sprijin în gestionarea stresului. De asemenea, susțin aceștia, ”constatările evidențiate în studiul de față demonstrează beneficiile cognitive ale expunerii la niveluri de stres scăzute-moderate”, subliniind că aceste rezultate ”ne vor putea ajuta să înțelegem mai bine modul în care hormesisul poate sta la baza dezvoltării adaptării la stres și, potențial, a rezilienței în rândul persoanelor care trăiesc în medii stresante”.
Cum să scapi de stres
Potrivit unui ghid realizat de către Organizația Mondială a Sănătății, pentru a putea scăpa de stres este nevoie să urmăm câțiva pași simpli:
- Ancorează-te în prezent, ”ancorează-te în timpul furtunilor emoționale prin observarea gândurilor și sentimentelor”.
- Detașează-te. ”Observă că ai fost prins de un gând dificil, numește acel gând și concentrează-te din nou pe ce făceai”.
- Acționează conform valorilor tale. - Fii blând. ”Observă suferința ta și a celorlalți și răspunde cu bunătate”.
- Fă loc. ”Permite-i sentimentului sau gândului dureros să vină și să plece, precum vremea. Pe măsură ce respiri, imaginează-ți cum respirația ta pătrunde și ocolește durerea ta, pentru a-i face loc.
În loc să te lupţi cu gândul sau sentimentul, permite-i să se miște prin tine, așa cum vremea se mișcă pe cer”, transmite OMS.
Vezi și: Cărțile de colorat, efecte asupra adulților. Ce se întâmplă în creierul tău atunci când colorezi
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
