STUDIU: Infecția cu Salmonella, bacteria păcălește sistemul imun

STUDIU: Suferința provocată de infecția cu Salmonella - crampe abdominale, febră, etc. - este rezultatul unui set extrem de precis de interacțiuni moleculare între bacteria care a provocat toxiinfecția...
Într-un nou studiu publicat în Journal of Biological Chemistry, cercetătorii de la Imperial College din Londra și Institutul Francis Crick au dezvăluit câteva detalii despre modul în care bacteria Salmonella oprește o cale imună, după infecție.
Suferința provocată de infecție - crampe abdominale, febră și diaree - este rezultatul unui set extrem de precis de interacțiuni moleculare între bacteria care a provocat toxiinfecția alimentară și celulele umane infectate.
Produce o proteină care taie calea răspunsului imun
Atunci când un patogen cum este Salmonella enterica, infectează o celulă, celula activează o serie de semnale, culminând cu declanșarea anumitor gene care activează răspunsurile imunitare protectoare. Un astfel de grup de proteine care declanșează genele pentru răspunsul imun este cunoscut sub denumirea factorii de transcripție NF-kappaB. Salmonella, însă, produce propriul set de proteine care împiedică declanșarea răspunsului imun.
„Aceste (proteine bacteriene n.r.) funcționează ca o foarfecă moleculară, tăind calea factorilor de transcripție NF-kappaB și, prin urmare, sabotând răspunsul imun al celulelor infectate", a declarat Teresa Thurston, cercetător la Imperial din Londra, unul dintre autorii studiului.
Aceste proteine bacteriene, denumite „zinc metalloprotease effector proteins", acționează surprinzător de „delicat" pentru niște „sabotori". În celulele umane pe care Salmonella enterica le infectează, există cinci tipuri diferite de proteine NF-kappaB, dar efectoarele Salmonella taie cale a doar trei dintre ele, lăsând celelalte două neatinse.
Cum acționează „sabotorii”
„Interacțiunea dintre gazdă și agentul patogen este foarte complexă", a explicat Thurston, citată de sciencedaily.com. „Deci, ceea ce cred că însemană această selectivitate este că (proteinele bacteriene, n.r.) sunt capabile să afecteze un anumit braț al răspunsului imun, menținând în același timp neatinse celelalte brațe. Și, în acest fel, controlează practic răspunsul imun în loc să aibă un efect de bombă", a continuat specialistul.
Echipa de cercetători a vrut să înțeleagă modul în care aceste proteine bacteriene pot să se comporte atât de precis la nivel molecular. Pentru asta, echipa a produs o structură detaliată 3-D a uneia dintre ele, atât singură, cât și în complex cu proteina umană NF-kappaB.
Cercetătorii au descoperit un mecanism sofisticat de sabotaj molecular. Factorii de transcripție NF-kappaB își îndeplinesc sarcina de a transforma genele sistemului imunitar, legându-se la ADN-ul în anumite locuri specifice. Proteinele efectoare ale Salmonella iau forma aproximativă și sarcina electrică a structurii ADN-ului, în esență atrăgând proteinele NF-kappaB pentru a se lipi de ele, odată ce se întâmplă acest lucru, proteina Salmonella taie calea proteinei NF-kappaB.
Acționeză cu mare precizie
Precizia cu care această acțiune are loc - vizând doar trei din cinci proteine NF-kappaB - este determinată de modul în care efectorii bacterieni interacționează cu un singur aminoacid din proteinele NF-kappaB vizate.
„Cu o singură schimbare în secvența de aminoacizi, am putea crea o țintă care nu mai putea fi tăiată", a spus Thurston. „De asemenea, e valabil și invers: După schimbarea unui singur aminoacid, efectorul a fost apoi capabil să desprindă o proteină care nu era în mod obișnuit direcționată".
Cu alte cuvinte, proteinele bacteriene disting între proteinele umane bazate pe un singur aminoacid specific. Împreună, aceste constatări contribuie la o imagine complexă a modului în care Salmonella acționează asupra gazdei umane prin ruperea cu atenție a moleculelor-cheie în căile de semnalizare imune.
„Poate că odată ce vom avea o imagine completă a modului în care bacteriile păcălesc celulele „gazdă", putem întoarce placa în favoarea acestora", a detaliat Thurston. „În cazul infecției cu Salmonella, acest lucru ar putea fi important, deoarece multe dintre decese sunt asociate cu pacienții cu imunitate compromisă".
Studiul integral poate fi consultat AICI.
-
Osteoporoza, o boală tăcută care nu trebuie ignorată20.10.2025, 17:22
-
Terapia care reduce colesterolul cu aproape 50%20.10.2025, 17:01
-
-
-
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Ce se întâmplă dacă faci asta
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Patru virusuri emergente cu potențial pandemic. Autoritățile sanitare, în alertă
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
Copil de 12 ani cu tetanos, salvat de medicii din Timișoara. Dr. Daniel Jipa: Boala este una extrem de periculoasă. Duce rapid la insuficiență respiratorie urmată de stop cardiac
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
HKU5-CoV-2, un nou coronavirus cu potențial pandemic, descoperit în China
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Camp Hill Virus, un nou henipavirus descoperit în America de Nord. Ar putea avea potențial pandemic
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.