Sven-Goran Eriksson, antrenorul echipei naționale de fotbal a Angliei, cancer pancreatic: În cel mai bun caz, am un an, în cel mai rău caz, mult mai puțin

Sven-Goran Eriksson, antrenorul echipei naționale de fotbal a Angliei, are cancer pancreatic. Sven-Goran Eriksson a fost diagnosticat cu cancer pancreatic și a declarat că are "cel mai bun caz un an" de trăit.

"Voi rezista cât pot. Am o boală serioasă. În cel mai bun caz, am un an, în cel mai rău caz, mult mai puțin. Este imposibil de spus exact, așa că este mai bine să nu mă gândesc la asta", a spus Eriksson la postul de radio suedez P1, potrivit Express.

Ce este pancreasul

Pancreasul se află în partea din spate a abdomenului, în spatele stomacului. Acest organ produce și eliberează insulină în sânge pentru a controla nivelul zahărului și secreționează enzime în intestin pentru a ajuta la digestia alimentelor.

Cancerul pancreatic poate apărea atunci când celulele normale din pancreas dezvoltă capacitatea de a crește în mod necontrolat și de a se răspândi în alte părți ale corpului, formând o masă sau o tumoare care afectează funcția normală a pancreasului.

Boala poate apoi să se răspândească în afara pancreasului, în ganglionii limfatici sau în alte organe, cu preponderență în ficat.

Vezi și: Care este cantitatea potrivită de cofeină pentru corpul tău. Cum îți dai seama dacă bei prea multă cafea

Cancerul pancreatic, factori de risc

Factorii de risc pentru cancerul pancreatic includ următoarele:

Obezitatea: Persoanele supraponderale sau obeze au un risc crescut de a dezvolta cancer pancreatic.

Fumatul: Fumatul este un factor major de risc pentru cancerul pancreatic. Substanțele chimice din fumul de țigară pot afecta pancreasul și crește probabilitatea dezvoltării cancerului.

Diabetul: Persoanele cu diabet prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer pancreatic. De asemenea, cancerul pancreatic poate afecta pancreasul și determina apariția diabetului.

Pancreatita cronică: Inflamația sau umflarea pancreasului, cunoscută sub numele de pancreatită cronică, poate crește riscul de cancer pancreatic.

Antecedentele familiale: Există o predispoziție genetică în cazul cancerului pancreatic. Persoanele care au avut membri ai familiei cu cancer pancreatic prezintă un risc mai mare.

Anumite afecțiuni genetice: Mutatiile genetice, cum ar fi sindromul Lynch și mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2 asociate cu cancerul la sân și ovarian, pot crește riscul de cancer pancreatic.

Vârsta: Riscul de cancer pancreatic crește odată cu înaintarea în vârstă. Majoritatea persoanelor diagnosticate cu această formă de cancer au peste 65 de ani.

Sexul: Bărbații au un risc ușor mai mare decât femeile de a dezvolta cancer pancreatic.

Este important să se înțeleagă că prezența unuia sau mai multor factori de risc nu garantează dezvoltarea cancerului pancreatic, iar absența acestora nu exclude complet riscul.

Vezi și: Cele mai toxice materiale pentru pielea ta. Lista cu materialele sigure pentru piele

Cancerul pancreatic, simptome

Nu există simptome specifice pentru cancerul pancreatic, iar mulți pacienți nu dezvoltă simptome, boala fiind adesea descoperită întâmplător în timpul altor teste.

Cu toate acestea, unii pacienți cu cancer pancreatic pot prezenta simptome care ar putea semnala boala. Sven-Goran Eriksson a fost diagnosticat după cinci "accidente vasculare mici".

Simptomele posibile ale cancerului pancreatic includ:

- Icterul - îngălbenirea ochilor și a pielii, care poate provoca și mâncărimi

- Pierdere în greutate neexplicată sau scădere a apetitului

- Diaree sau scaune uleioase

- Diabet

- Oboseală sau senzație de oboseală

- Dureri abdominale sau dorsale, mai ales după masă sau în timpul culcării.

Vezi și: Care este cantitatea potrivită de cofeină pentru corpul tău. Cum îți dai seama dacă bei prea multă cafea

Cancerul pancreatic, diagnostic

Cancer pancreatic - FOTO: Freepik

Detectarea cancerului pancreatic poate fi dificilă din cauza lipsei semnelor fizice sau a problemelor evidente. Simptomele sale pot fi confundate cu alte probleme comune, precum arsuri la stomac sau dureri de spate. În plus, boala nu poate fi depistată cu teste de rutină, cum ar fi radiografiile sau analizele de sânge.

Cu toate acestea, simptomele sau rezultatele anormale ale analizelor de sânge pot determina medicul să solicite teste suplimentare. Dacă există suspiciuni cu privire la prezența unei tumori în pancreas, se recomandă efectuarea unei tomografii computerizate (CT), a unei imagini prin rezonanță magnetică (RMN) sau a unei ultrasunete endoscopice - un tip special de ultrasunete efectuat din interiorul stomacului.

În cazul în care aceste teste ridică suspiciuni cu privire la cancer, se recomandă o biopsie. În timpul biopsiei, medicul va preleva o bucată din tumoare și o va trimite la un patolog pentru analiză. Uneori, pot fi necesare mai multe biopsii.

Cancerul pancreatic, tratament

Tratamentul cancerului pancreatic poate implica chirurgie, chimioterapie, radioterapie și îngrijiri de suport. Planul de tratament depinde de localizarea cancerului, dimensiunea și tipul acestuia, extinderea sa și starea generală de sănătate a pacientului.

În cazul diagnosticării timpurii, se poate efectua o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta tumoarea. Dacă intervenția chirurgicală nu este o opțiune, există tratamente disponibile pentru controlul simptomelor. În cazul cancerului pancreatic avansat, tratamentul are scopul de a limita boala și simptomele sale și de a prelungi viața pacientului.