Un lockdown de două săptămâni ar reduce decesele și infectările COVID-19 la jumătate: STUDIU
Un lockdown de două săptămâni ar reduce decesele cu 29, până la 49% cauzate de infecția COVID-19. Aceasta este concluzia cercetătorilor britanici. Ei recunosc că nu au luat în calcul consecințele...
Un nou lockdown (carantină) de două săptămâni în timpul vacanțelor școlare, la jumătatea perioadei sau de Crăciun, ar putea reduce decesele cauzate de COVID-19 până în ianuarie în proporție de 29%, până la 49%, în funcție de rata infecțiilor din țară, spun experți.
Într-o lucrare cu privire la ce fel de restricții ar trebui impuse Regatului Unit pentru a reduce numărul crescând de infectări, spitalizări și decese, oamenii de știință au conturat ce s-ar întâmpla dacă guvernele ar ordona un lockdown de două săptămâni. Ei nu au luat în calcul consecințele economice.
Autorii lucrării spun că lockdown-ul nu este o măsură pe termen lung, dar ar câștiga timp. Ei au făcut mai multe scenarii. În cel mai rău dintre acestea, cu ratele de infecție în creștere bruscă, un lockdown ar putea preveni 107.000 de decese, până în ianuarie. Totuși, oamenii de știință consideră că un astfel de scenariu nu ar fi posibil, pentru că scenariile cele mai nefavorabile nu ar fi permise niciodată să continue fără intervenție
În lucrarea lor, examinează impactul unei perioade scurte de două săptămâni de control intens (lockdown).
Utilizând o analiză simplă, au spus ei și analizând impactul unui lockdown de la jumătatea lunii octombrie asupra deceselor pe termen mediu, între 1 octombrie și 1 ianuarie, scurtul blocaj ar „reduce decesele cu aproximativ 29%” atunci când ratele de infecție sunt scăzute.
„În schimb, atunci când creșterea deceselor este ridicată, reducerea este de aproximativ 49%”, spun ei.
În lucrare, citată în theguardian.com ei spun că, în mod surprinzător, cele mai dure măsuri luate determină cea mai mare rată imediată de scădere a infecțiilor și, ca rezultat, cele mai mari beneficii pentru sănătatea publică.
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Long COVID, impact asupra creierului
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
