Un nou indicator al riscului cardiovascular. Cum afectează bacteriile din microbiomul intestinal riscul de boli metabolice

Cercetătorii din China au descoperit că sănătatea metabolică poate fi evaluată prin măsurarea prezenței și abundenței anumitor microbi din microbiomul intestinal. Vârsta este, de asemenea, asociată cu anumite caracteristici ale microbiomului, iar persoanele cu microbiomi asociați cu măsurători mai tinere erau mai puțin susceptibile de a suferi de boli cardiovasculare.

Cercetătorii au dezvoltat o semnătură microbiană legată de vârstă și de metabolism pe baza rezultatelor investigațiilor efectuate într-un grup de peste 10 000 de oameni și au verificat-o pe un alt grup de peste 9 000 de oameni.

Microbiomul intestinal este populația de bacterii, viruși și alți microbi care joacă un rol în digestie, semnalizarea nervoasă, răspunsul imunitar și hormoni. Microbiomul afectează riscul de boli cardiovasculare prin producerea de metaboliți precum TMAO și SCFA, modularea inflamației și a răspunsurilor imune, influențarea metabolismului lipidelor și glucozei, reglarea tensiunii arteriale și modificarea absorbției colesterolului.

Pe măsură ce îmbătrânim, modificările sistemului imunitar, ale regimului alimentar, ale stilului de viață și ale funcției intestinale modifică microbiomul intestinal, ducând la reducerea numărului de tipuri diferite de bacterii și la modificări ale funcției acestora, afectând sănătatea generală și riscul de îmbolnăvire.

Parametri metabolici sunt legați de îmbătrânire

Cercetătorii au analizat un grup de 10 207 participanți și i-au clasificat în cinci grupuri de multimorbiditate metabolică: sănătoși, lipoproteine cu densitate scăzută (HDL) colesterol, lipoproteine cu densitate ridicată (LDL) colesterol, mixt legat de obezitate și hiperglicemie.

Aceștia au constatat că cei din aceste clustere erau cu 75% și 117% mai predispuși să dezvolte boli cardiovasculare comparativ cu grupul sănătos. Grupurile sănătoase (MC1, MC2 și MC3) au fost legate de parametrii sănătoși, în timp ce MC4 și MC5 au fost asociate cu cele nesănătoase. Constatările au fost validate într-un grup de 9 061 de persoane cu o urmărire de 10 ani.

Citește și: Sistemul limbic și rolul său în reglarea emoțională. Impactul tulburărilor sistemului limbic asupra sănătății mintale

Foto: Freepik @Wiroj Sidhisoradej

Îmbătrânirea este influențată de anumite bacterii

Cercetătorii au analizat microbiomul intestinal al 4.491 de participanți și au secvențiat genomul acestora pentru a identifica speciile. Aceștia au descoperit caracteristici care se suprapun în microbiomul grupurilor de multimorbiditate metabolică și au caracterizat speciile la persoanele mai tinere și mai în vârstă.

Au dezvoltat o metrică a vârstei microbiene intestinale folosind 55 de specii legate de vârstă și au validat-o folosind date transversale din Israel, Țările de Jos, Franța, Germania, Regatul Unit și SUA.

Persoanele mai tinere aveau niveluri mai scăzute de specii Bacteroides, în timp ce persoanele mai în vârstă aveau niveluri mai ridicate de specii Prevotella și Enterobacteriaceae.

Vezi și: Pierderea mirosului: un indicator timpuriu al insuficienței cardiace. Ce spun ultimele studii

Putem folosi microbiomul pentru a preveni bolile de inimă?

Studiul a descoperit o corelație puternică între sănătatea precară a microbiomului intestinal și un risc crescut de afecțiuni legate de morbiditate, cum ar fi problemele cardiovasculare.

Acest lucru sugerează că un microbiom intestinal sănătos poate ajuta la limitarea impactului îmbătrânirii asupra organismului și poate deveni chiar mai important pentru a ajuta oamenii să rămână sănătoși pe măsură ce îmbătrânesc.

Concluziile acestei cercetări sunt susținute de dovezi din alte studii, care au arătat că disbioza intestinală, un dezechilibru al populațiilor bacteriene din intestin, este asociată cu o serie de afecțiuni inflamatorii, inclusiv boala inflamatorie intestinală, artrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic, dar și cu bolile cardiovasculare.

Există, de asemenea, legături între aceste afecțiuni, inclusiv IBD, și bolile cardiovasculare. Autorii acestui studiu au analizat atacul de cord, accidentul vascular cerebral și decesul legat de evenimente cardiovasculare, dar alte studii au legat disbioza intestinală de o serie de factori de risc cardiovascular, inclusiv ateroscleroza, hipertensiunea, insuficiența cardiacă, boala renală cronică, obezitatea și diabetul de tip 2.

Cu toate acestea, întrebarea de bază rămâne următoarea: Disbioza cauzează aceste probleme sau aceste afecțiuni cauzează disbioza? Sunt necesare mai multe cercetări pentru a găsi răspunsuri precise și utile.