Voluntari infectați cu coronavirus: ce vor cercetătorii să descopere astfel
Mai mulți tineri vor fi infectați voluntar cu noul coronavirus, în Marea Britanie. Cercetătorii au explicat despre riscul la care se supun aceștia, dar și despre etica acestor...
O echipă de oameni de ştiinţă britanici are în vedere infectarea unor voluntari cu noul coronavirus pentru a-i putea analiza, în vederea avansării cercetărilor, în special pentru dezvoltarea unui vaccin mult aşteptat. Este o premieră mondială ce ridică întrebări etice, dar este utilizată deja în cazul altor afecţiuni. Totuși, ceastă metodă nu a fost niciodată folosită ca răspuns la pandemia de COVID-19, care determină în unele ţări reîntoarcerea la izolare, fără perspectiva sigură a unui vaccin disponibil în curând.
Prima etapă a proiectului, desfăşurat în parteneriat cu Imperial College London, constă în explorarea fezabilităţii unei expuneri la SARS-CoV-2 a unor voluntari sănătoşi cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, fără factori de risc. Această fază iniţială are ca scop determinarea cantităţii de virus care produce simptome la o persoană, a explicat Imperial College London pe site-ul său web.
Următorul pas va fi studierea ''modului în care funcţionează vaccinurile în organism pentru a stopa sau preveni COVID-19, analiza tratamentelor potenţiale şi studierea răspunsului imun al organismului''.
''Prioritatea noastră numărul unu este siguranţa voluntarilor'', a declarat doctor Chris Chiu, care conduce această cercetare în cadrul departamentului de boli infecţioase de la Imperial College London. Echipa sa efectuează de zece ani studii similare asupra virusurilor respiratorii.
Voluntarii vor fi infectaţi ''prin nas'', o ''cale naturală'' de contagiere cu acest virus, a declarat la BBC Radio 4 Peter Openshaw, profesor de medicină experimentală la aceeaşi universitate, unul dintre conducătorii studiului.
''Marele avantaj al acestor studii asupra voluntarilor este că putem analiza foarte atent fiecare voluntar, nu doar în timpul infecţiei, ci şi înainte de infectare, dar şi că putem monitoriza ceea ce se întâmplă în fiecare etapă, inclusiv înainte de apariţia simptomelor'' a adăugat el.
Risc „rezonabil” pentru voluntari
Voluntarii vor trebui să rămână la dispoziţia cercetătorilor o perioadă de două săptămâni şi jumătate, ''atât pentru prelevarea probelor, cât şi pentru monitorizarea cu mare atenţie a stării lor şi pentru siguranţa publică'', a precizat Openshaw.
Fiind o sursă uriaşă de informaţii, această cercetare le permite oamenilor de ştiinţă să lucreze cu un număr mult mai mic de pacienţi decât studiile clinice realizate pentru vaccinuri, care implică chiar şi câteva mii de voluntari.
''Câteva sute sau câteva zeci de voluntari'' oferă ''o imagine foarte clară asupra eficacităţii unui vaccin'' şi a ''modului în care acesta funcţionează'', oferind informaţii valoroase pentru evoluţia cercetării, a adăugat Openshaw. Odată ce parametrii modelului au fost determinaţi, o fază care ar trebui să dureze până în mai, se pot face apoi comparaţii între vaccinuri. ''Destul de optimist'', omul de ştiinţă consideră că vaccinurile vor fi disponibile în cantităţi limitate pentru cei mai expuşi riscului, la începutul anului viitor.
Acest tip de studiu, care a fost utilizat în trecut în lupta împotriva unor boli precum febra tifoidă şi holera, ridică totuşi întrebări etice. Aceste cercetări ''trebuie să fie atent concepute pentru a se asigura că cei implicaţi sunt pe deplin informaţi cu privire la riscuri'' şi că acestea ''sunt minimizate'', a spus Dominic Wilkinson, profesor de etică medicală la Universitatea din Oxford. Potrivit acestuia, ''sute de tineri din Marea Britanie şi din alte zone s-au înscris deja pentru a participa''.
Etica testelor, discutabilă
Aceste teste ''sunt etice dacă riscurile sunt prezentate în totalitate şi dacă sunt rezonabile'', a adăugat colegul său, Julian Săvulescu, care conduce centrul de etică aplicată de la Universitatea Oxford.
''Riscul ca cineva în vârstă de 20 sau de 30 de ani să moară din cauza COVID-19 sunt aproximativ aceleaşi cu riscul anual de a fi ucis într-un accident de maşină'', a adăugat el. ''Este un risc rezonabil de luat în calcul, în special pentru a salva sute de mii de vieţi'', a precizat specialistul. Însă, mulţi oameni de ştiinţă atrag atenţia asupra limitelor constatărilor unui astfel de studiu, tocmai pentru că este realizat pe o populaţie tânără şi sănătoasă şi pentru că anumiţi factori limitează comparaţia cu expunerea naturală la virus.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
