EXCLUSIV Adevărul despre riscul de Alzheimer. Prof. dr. Gabriel Prada: Forme și grade de severitate diferite

Vârsta înaintată este considerată cel mai mare factor de risc pentru apariția demenței, însă bătrânețea nu echivalează automat cu un diagnostic de boală Alzheimer. Prof. dr. Gabriel Ioan Prada a clarificat relația dintre procesul de îmbătrânire și această afecțiune neurodegenerativă.

Statisticile arată o creștere severă a cazurilor pe măsură ce populația înaintează în vârstă, însă datele vin și cu o nuanță optimistă: mai mult de jumătate dintre octogenari își păstrează mintea ageră.

Prevalența bolii Alzheimer în funcție de vârstă

Riscul de a dezvolta Alzheimer crește semnificativ după pragul de 60 de ani, iar procentele se multiplică odată cu trecerea fiecărui deceniu.

Deși pragul de 85 de ani reprezintă un moment critic din punct de vedere statistic, diagnosticul depinde de o multitudine de alte variabile, de la genetică și stil de viață, până la sănătatea cardiovasculară.

"Boala Alzheimer este prezentă la aproximativ 10% dintre persoanele de 60 de ani, în diferite forme și grade de severitate. La vârsta de 85 de ani, prevalența ajunge la aproape 48–49%. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre persoanele de această vârstă nu dezvoltă boala", a explicat prof. dr. Gabriel Ioan Prada, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.

Medicul subliniază că perspectiva asupra longevității trebuie să se schimbe. Trecerea timpului afectează organismul, dar biologia fiecărui individ răspunde diferit.

"Prin urmare, simplul fapt că cineva a ajuns la 85 de ani nu determină automat apariția acestei afecțiuni. Există și alți factori care contribuie la apariția ei. Mă gândeam la această problemă a vârstei, pentru că am mai spus și cu alte ocazii că există mai multe perspective asupra noțiunii de vârstă", a explicat prof. dr. Gabriel Ioan Prada, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.

Cum recunoști primele semne ale bolii

Pentru o intervenție eficientă, medicii recomandă monitorizarea atentă a comportamentului celor dragi. Printre primele simptome se numără:

• Pierderea memoriei pe termen scurt (repetarea acelorași întrebări).
• Dificultăți în planificarea sau rezolvarea unor sarcini zilnice simple.
• Dezorientarea în spații familiare.
• Schimbări bruște de dispoziție sau de personalitate.

Prevenția prin activitate mentală constantă, mișcare fizică și o dietă echilibrată rămâne cea mai sigură metodă de a proteja creierul în fața degradării premature.