Ai nevoie de anticorpi monoclonali împotriva COVID dacă te afli în una dintre aceste categorii
Anticorpii monoclonali sunt medicamente inovatoare care se administrează la pacienții COVID în formele ușoare și medii de boală, prevenind trecerea la stadii severe și asigurând...
”Este important să știm că anticorpii monoclonali sunt medicamente eficiente în primele 7-10 zile de boală, așa că să identificăm foarte repede infecția COVID, de la primele simptome, apoi să evaluăm pacientul și să decidem dacă se califică la administrarea de anticorpi, a spus cond. Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș, din Timișoara. Anticorpii se administrează prin perfuzie, după care se urmărește 2-3 ore pacientul respectiv și apoi I se poate da drumul acasă. Deci se pot administra și în condiții de ambulator sau condiții de spitalizare de zi”, a arătat dr. Virgil Musta.
Forme severe de boală COVID la pacienții cu comorbidități
”Fiind medicamente extrem de eficiente, dar scumpe, aceste produse trebuie folosite în cazurile în care există comorbidități, factori de risc sau sistemul imun al pacientului nu răspunde la vaccinare.
Pot beneficia de terapia cu anticorpi monoclonali pacienții cu boli cardiovasculare (insuficiență cardiacă congestivă, infarct miocardic recent sau cardiopatie ischemică severă); pacienții cu afecțiuni pulmonare (BPOC), cei cu neoplazii care se află în tratament; mai pot benefica pacienți cu boli cronice hepatice, ciroză hepatică, obezitate și diabeticii insulino dependenți, pentru că ei ar putea dezvolta forme severe de boală COVID.
Nu în ultimul rând, ar trebui să beneficieze de anticorpi monoclonali pacienții care fac tratamente imunosupresoare, și anume pacienții cu terapie biologică sau cei cu transplant de organe și pacienții cu infecții HIV sau SIDA.
Ca și ultim criteriu sunt cei cu vârsta peste 65 de ani, deci aceia care au riscul mare de a face forme severe de boală și care de obicei la vârsta asta acumulează patologie încărcată.
Pentru a putea gestiona eficient situația, avem nevoie de ajutorul medicilor de familie, care să catagrafieze pacienții cu factor de risc, astfel încât să inițiem rapid tratamentul cu anticorpi monoclonali la cei care se califică pentru acestă terapie”, a concluzionat dr. Musta.
Anticorpi monoclonali cu durată de acțiune similară unui vaccin
”A fost dezvoltată recent o combinație de anticorpi monoclonali care persistă în organism o perioadă mai lungă, de 7-9 luni, a spus conf. Musta, citat de DCNews. Aceștia preiau, astfel, rolul vaccinului. Când virusul pătrunde în organism, anticorpii se leagă de proteina virală și nu-i permite să se fixeze de receptorii celulari, împiedicând astfel virusul să pătrundă în celule și să se multiplice. În spitalul Victor Babeș am primit, recent, în studiu astfel de anticorpi monoclonali. Experiența noastră arată că au fost foarte eficienți. toate persoanele cărora li s-au administrat anticorpi monoclonali, pentru forme medii de boală COVID, au avut o evoluție bună. Toți au evoluat favorabil, la 3-5 zile de la începerea administrării de anticorpi monoclonali.
Pentru persoanele cu imunitate scăzută, se pot folosi acești anticorpi monoclonali cu durată lungă de acțiune pentru protecție, se pot administra profilactic, ca un fel de vaccin, sau după contactul cu o persoană pozitivă COVID. Anticorpii cu durată lungă de persistență în organism se află în procedură de avizare la Agenția Europeană a Medicamentului. Studiile arată că odată administrați, asigură o protecție de 7-9 luni față de COVID-19”, a arătat conf. Virgil Musta.
-
-
-
Mersul pe jos nu este suficient? Adevărul pe care puțini îl știu05.04.2026, 14:00
-
Secretul relaxării imediate. Cum să reduci stresul cu un obiect rece05.04.2026, 13:00
-
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
COVID, impact grav asupra creierului
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Canada anulează acordul pentru fabricarea vaccinurilor Novavax Covid-19
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
