Alexandru Rafila: virulența noului coronavirus ar putea scădea în timp
Virulența noului coronavirus ar putea scădea în timp, odată cu creșterea numărului de infecții, spune profesorul Alexandru Rafila.
Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a explicat la Digi24 că virulența noului coronavirus ar putea scădea în timp, arătând că în afară de SARS și MERS mai există patru tipuri de coronavirusuri care produc răceli absolut banale. „Eu am o singură speranță: este ca virulența acestui microorganism să scadă în timp și chiar dacă va produce infecții, să producă în general infecții ușoare. Nu este singurul coronavirus. Mai există, în afară de cele două cunoscute, SARS și MERS, mai există patru coronavirusuri care produc niște răceli absolut banale în sezonul rece și poate că toate aceste mutații care se întâmplă prin pasaje repetate la om nu vor duce neapărat la o creștere a virulenței, poate că vor duce la o scădere a virulenței”, a arătat Alexandru Rafila.
El a remarcat că, în ciuda creșterii numărului de cazuri de infecții în Europa, există o evoluție mai favorabilă decât cea din primăvară. În țările care încă au un număr mare de infecții, mortalitatea este mai mică decât era în primăvară, ceea ce arată fie că sistemele de sănătate și-au adaptat schemele de tratament, fie că este vorba de persoane mai tinere care se îmbolnăvesc, în timp ce persoanele la risc sunt protejate mai bine. „Eu observ că țările care au un număr mare de cazuri, mai mare decât România, au indicatori mai buni în ceea ce privește sistemul de sănătate, presiunea asupra sistemului de sănătate, proporția de cazuri grave, proporția de decese și acesta este un lucru îmbucurător. Probabil că s-au adaptat sistemele de sănătate și au reușit să protejeze categoriile vulnerabile, care fac forme grave ale bolii”, a arătat profesorul Rafila.
Situație mai bună decât în primăvară
El a subliniat că este o discuție pur teoretică și că nu s-a constatat deocamdată științific o scădere a virulenței virusului, însă sunt indicii că lucrurile pot evolua în mai bine în această pandemie. „Eu observ că țările care au un număr mare de cazuri, mai mare decât România, au indicatori mai buni în ceea ce privește sistemul de sănătate, presiunea asupra sistemului de sănătate, proporția de cazuri grave, proporția de decese și acesta este un lucru îmbucurător. Probabil că s-au adaptat sistemele de sănătate și au reușit să protejeze categoriile vulnerabile, care fac forme grave ale bolii”, a arătat profesorul Rafila.
„Vă dau un exemplu: Franța. Are 7.000 de cazuri noi pe zi, adică, proporțional, Franța are mai mult decât are România, noi suntem la o incidență cumulată de 85 la 100.000 de locuitori, Franța are 130, Spania este la 240. Nu mai observăm aceleași probleme care erau în primăvară. Mortalitatea este mult mai mică. Atunci, ori sistemele de sănătate s-au adaptat, s-au adoptat schemele terapeutice astfel încât pacienții să nu mai aibă forme așa de grave și mortalitatea s-a redus - sau faptul că în general se îmbolnăvesc persoane tinere și au reușit să implementeze strategii care să evite infectarea persoanelor vulnerabile a dus la reducerea impactului asupra sistemului de sănătate”, a explicat Alexandru Rafila.
Numărul de infecții va crește; nu trebuie dramatizat
Profesorul este de părere că nu trebuie dramatizată o creștere a numărului de infecții, care este inevitabilă, odată cu începerea școlii, cu atât mai mult cu cât copiii nu sunt într-o categorie la risc.
„Numărul de cazuri de COVID-19 va crește inevitabil odată cu începerea școlilor, dar pentru copii nu este dramatic, nu este o problemă. Numărul de cazuri la nivel național sigur va crește. Aud tot felul de teorii cu dinamica valurilor și așa mai departe. Nu știu care este această dinamică. Sigur ea va fi crescătoare în următoarea perioadă”, a spus Alexandru Rafila.
Reprezentantul României la OMS a expus și punctul de vedere al acestei organizații: lunile noiembrie și decembrie vor fi cu adevărat îngrijorătoare.
-
-
-
-
Compusul din roșii care ar putea proteja ficatul. Nu este licopenul09.09.2026, 23:45
-
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Canada anulează acordul pentru fabricarea vaccinurilor Novavax Covid-19
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
