S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Virulența noului coronavirus ar putea scădea în timp, odată cu creșterea numărului de infecții, spune profesorul Alexandru Rafila.
Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a explicat la Digi24 că virulența noului coronavirus ar putea scădea în timp, arătând că în afară de SARS și MERS mai există patru tipuri de coronavirusuri care produc răceli absolut banale. „Eu am o singură speranță: este ca virulența acestui microorganism să scadă în timp și chiar dacă va produce infecții, să producă în general infecții ușoare. Nu este singurul coronavirus. Mai există, în afară de cele două cunoscute, SARS și MERS, mai există patru coronavirusuri care produc niște răceli absolut banale în sezonul rece și poate că toate aceste mutații care se întâmplă prin pasaje repetate la om nu vor duce neapărat la o creștere a virulenței, poate că vor duce la o scădere a virulenței”, a arătat Alexandru Rafila.
El a remarcat că, în ciuda creșterii numărului de cazuri de infecții în Europa, există o evoluție mai favorabilă decât cea din primăvară. În țările care încă au un număr mare de infecții, mortalitatea este mai mică decât era în primăvară, ceea ce arată fie că sistemele de sănătate și-au adaptat schemele de tratament, fie că este vorba de persoane mai tinere care se îmbolnăvesc, în timp ce persoanele la risc sunt protejate mai bine. „Eu observ că țările care au un număr mare de cazuri, mai mare decât România, au indicatori mai buni în ceea ce privește sistemul de sănătate, presiunea asupra sistemului de sănătate, proporția de cazuri grave, proporția de decese și acesta este un lucru îmbucurător. Probabil că s-au adaptat sistemele de sănătate și au reușit să protejeze categoriile vulnerabile, care fac forme grave ale bolii”, a arătat profesorul Rafila.
El a subliniat că este o discuție pur teoretică și că nu s-a constatat deocamdată științific o scădere a virulenței virusului, însă sunt indicii că lucrurile pot evolua în mai bine în această pandemie. „Eu observ că țările care au un număr mare de cazuri, mai mare decât România, au indicatori mai buni în ceea ce privește sistemul de sănătate, presiunea asupra sistemului de sănătate, proporția de cazuri grave, proporția de decese și acesta este un lucru îmbucurător. Probabil că s-au adaptat sistemele de sănătate și au reușit să protejeze categoriile vulnerabile, care fac forme grave ale bolii”, a arătat profesorul Rafila.
„Vă dau un exemplu: Franța. Are 7.000 de cazuri noi pe zi, adică, proporțional, Franța are mai mult decât are România, noi suntem la o incidență cumulată de 85 la 100.000 de locuitori, Franța are 130, Spania este la 240. Nu mai observăm aceleași probleme care erau în primăvară. Mortalitatea este mult mai mică. Atunci, ori sistemele de sănătate s-au adaptat, s-au adoptat schemele terapeutice astfel încât pacienții să nu mai aibă forme așa de grave și mortalitatea s-a redus - sau faptul că în general se îmbolnăvesc persoane tinere și au reușit să implementeze strategii care să evite infectarea persoanelor vulnerabile a dus la reducerea impactului asupra sistemului de sănătate”, a explicat Alexandru Rafila.
Profesorul este de părere că nu trebuie dramatizată o creștere a numărului de infecții, care este inevitabilă, odată cu începerea școlii, cu atât mai mult cu cât copiii nu sunt într-o categorie la risc.
„Numărul de cazuri de COVID-19 va crește inevitabil odată cu începerea școlilor, dar pentru copii nu este dramatic, nu este o problemă. Numărul de cazuri la nivel național sigur va crește. Aud tot felul de teorii cu dinamica valurilor și așa mai departe. Nu știu care este această dinamică. Sigur ea va fi crescătoare în următoarea perioadă”, a spus Alexandru Rafila.
Reprezentantul României la OMS a expus și punctul de vedere al acestei organizații: lunile noiembrie și decembrie vor fi cu adevărat îngrijorătoare.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.