Alzheimer nu e boală unitară, pacienții împărțiți în șase subgrupuri

Dana Lascu / 06 dec 2018 / 19:30
Pacienții cu Alzheimer studiați au fost împărțiți în șasae subgrupuri
Pacienții cu Alzheimer studiați au fost împărțiți în șasae subgrupuri

Cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității din Washington care studiază boala Alzheimer au creat o abordare nouă care clasifică pacienții în șase subgrupuri diferite cognitiv și genetic unul de celălalt, ceea ce ar putea deschide ușa pentru noi tratamente personalizate.

Alzheimer nu este o boală unică și egală, ci pacienții pot fi împărțiți în mai multe subgrupuri, arată cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității din Washington care au realizat un nou studiu.

Nu toți subiecții au același tip de Alzheimer

Alzheimer, ca și cancerul de sân, spre exemplu, nu este o singură boală", a spus autorul principal, Shubhabrata Mukherjee, profesor asistent de cercetare în medicina generală internă de la Universitatea din Washington. „Cred că un medicament bun ar putea eșua într-un studiu clinic, deoarece nu toți subiecții au același tip de Alzheimer".

Studiul despre care vorbim, care a fost publicat în ultimul număr al revistei Molecular Psychiatry, implică 19 cercetători din mai multe instituții, inclusiv Boston University School of Medicine, VA Puget Sound Health Care System și Indiana University School of Medicine.

Cercetătorii au clasigficat 4.050 de persoane cu boala Alzheimer cu debut tardiv în sase grupuri pe baza funcționării lor cognitive la momentul diagnosticării și apoi au folosit date genetice pentru a găsi diferențe biologice între aceste grupuri.
Implicațiile sunt incitante", a spus autorul corespondent Paul Crane, profesor de medicină generală internă la Facultatea de Medicină de la Universitatea din Washington. „Am constatat diferențe biologice substanțiale între subgrupurile de pacienți cu Alzheimer definite cognitiv".

Identificarea subgrupurilor cognitive legate de diferențe genetice este un pas important spre dezvoltarea unei abordări medicale de precizie pentru boala Alzheimer.

Definiți cognitiv, certificați biologic

Participanții au primit scoruri cognitive în patru domenii: memorie, funcționare executivă, limbă și funcționare vizuo-spațială.

Cel mai mare grup (39%) a avut scoruri în toate cele patru domenii care erau relativ apropiate unul de altul. Următorul cel mai mare grup (27%) a avut scoruri de memorie mult mai mici decât celelalte scoruri. Grupurile mai mici aveau scoruri de limbă substanțial mai scăzute decât celelalte scoruri (13%), scorurile de funcționare vizuo-spațiale fiind mult mai scăzute decât celelalte scoruri (12%), iar performanța funcționării executive este mult mai scăzută decât celelalte scoruri (3%).

De asemenea, dintre pacienții cu Alzheimer 6% aveau două domenii care erau substanțial mai mici decât celelalte scoruri.

Cei 4.050 de pacienți proveneau din cinci studii și a durat mai mult de doi ani pentru a standardiza scorurile testelor neuropsihologice în toate studiile, ca să poată fi detectate modele semnificative. Vârsta medie a fost de 80 de ani, 92% erau de rasă albă, și 61% au fost de sex feminin.

Cercetătorii au folosit date genetice la nivel de genom pentru a afla dacă subgrupurile sunt distincte din punct de vedere biologic.

33 de pilomorfisme nucleotidice noi

Ei au descoperit 33 de polimorfisme nucleotidice unice (SNP) – locații specifice în intregul genom - unde asocierea genetică a fost foarte puternică pentru unul dintre subgrupuri. Aceste relații genetice au fost mai puternice decât cele mai puternice efecte găsite de un studiu anterior în care boala Alzheimer a fost tratată ca o singură condiție omogenă.
Cu mai mulți ani în urmă, International Genomics of Alzheimer's Project Consortium a publicat cel mai amplu studiu de asociere cu privire la boala Alzheimer la nivelul genomului și a găsit aproximativ 20 SNP asociate cu riscul bolii Alzheimer.

Studiul realizat de cercetătorii de la Washington identifică 33 de SNP noi cu și mai mari coneziuni legate de cele șase subgrupuri.

Studiul a constatat, de asemenea, o relație deosebit de puternică între o anumită variantă a genei APOE și riscul pentru subgrupul de memorie. Alelele APOE e4 sunt un factor de risc foarte puternic pentru dezvoltarea bolii Alzheimer pentru persoanele de origine europeană și, de asemenea, par să influențeze care este subtipul cognitiv de Alzheimer pe care o persoană este probabil să îl dezvolte.

Oamenii pot afla în prezent dacă au o alelă APOE e4 cu testare directă; totuși, cercetătorii remarcă însă, într-un material dat publicității de Facultatea de Medicină a Universității Washington, faptul că mulți oameni cu o alelă APOE e4 nu dezvoltă niciodată boala Alzheimer și mulți dintre cei care nu au niciun factor de risc genetic cunoscut sfârșesc prin a face boala.

Studiul poate fi găsit AICI.

Articole Recomandate

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2018 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.26