Cum se descoperă anevrismele de aortă. Care sunt primele semne ale unui anevrism. Mulți pacienți merg la medic cu altă problemă.
Un anevrism de aortă este o condiție medicală în care peretele arterei aorte se slăbește și se dilată anormal. Aorta este cea mai mare arteră din corpul uman și se extinde de la inima până în abdomen, distribuind sânge oxigenat către toate părțile corpului. Atunci când peretele aortei se slăbește, poate să se formeze un anevrism, care este o umflătură sau lărgire în arteră.
Aceste anevrisme pot să apară în diferite părți ale aortei:
- Anevrism de aortă abdominală: Se formează în porțiunea aortei care se găsește în abdomen
- Anevrism de aortă toracică: Se formează în porțiunea aortei care se găsește în piept.
Simptomele unui anevrism de aortă pot varia în funcție de dimensiunea, localizarea și stadiul acestuia. În stadiile incipiente, anevrismele de aortă pot să nu provoace niciun fel de simptome și pot fi descoperite întâmplător în timpul unui examen medical de rutină. Cu toate acestea, pe măsură ce anevrismul crește în dimensiune sau se agravează, unele persoane pot experimenta următoarele simptome:
"Unele dintre ele dau foarte greu semne, pentru că în mod corect, anevrismele toracice mai pot da dureri toracice, cele abdominale mai pot da dureri abdominale, dar în marea majoritate pacienții merg la medic pentru alte probleme sugerate fie de medicul de familie, fie de alte specialități.
Când își fac un eco-abdominal constată că - dacă medicul se uită cu atenție, vede anevrismul de aortă.
Dacă își fac o radiografie toracică pot să vadă umbra aortei și atunci se ridică imediat suspiciunea.
Sigur că diagnosticul este pus cu angio-CT de regulă", a declarat Dr. Rodica Niculescu, medic primar cardiologie la Spitalul Clinic SANADOR, pentru DC MEDICAL.
Totuși, printre simptome se numără și:
- Durere toracică sau abdominală. Durerea persistentă, dureroasă sau pulsatilă în piept sau în partea inferioară a spatelui
- Durere în abdomenul inferior sau în partea din spate a abdomenului
- Palpitații. Bătăi anormale sau puternice ale inimii
- Senzație de presiune sau plenitudine în abdomen
- Dureri la nivelul pieptului, în special dacă anevrismul afectează porțiunea toracică a aortei
- Dificultăți de respirație sau probleme respiratorii, dacă anevrismul presează pe plămâni sau pe alte organe din apropiere.
Anevrismele de aortă pot fi cauzate de o varietate de factori, inclusiv:
- Ateroscleroză - depozitele de grăsime și alte substanțe care se acumulează pe pereții arterelor, slăbindu-le și crescând riscul de formare a anevrismelor
- Hipertensiune arterială
- Infecții ale arterelor care pot slăbi peretele aortei, favorizând formarea de anevrisme
- Traume, leziuni sau răni la nivelul aortei.
"Deci practic ar trebui o ecografie abdominală efectuată periodic, pentru screening corect. Anevrismul e legat de vârstă?", a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
"Este procesul aterosclerotic în general. Dincolo de factorii genetici, există hipertensiune arterială, există statul prelungit în picioare, ridicatul greutăților, munca fizică exagerată.
Hipertensiunea cu statul la birou pot și ele conduce într-un fel la afectarea aortei.
Acum, sigur că fiecare avem determinismul nostru genetic asociat cu factorii noștri de risc și atunci fiecare dintre noi avem o evoluție proprie. Dar dacă totuși avem în familie niște cazuri, e bine să fim atenționați să ne căutăm periodic", a mai spus medicul cardiolog, care ne-a vorbit și despre tehnica de tratament.
"Odată pus diagnosticul, altădată tratamentul era chirurgical clasic, cu procente mari de mortalitate, pentru că implicau reimplantarea vaselor tuturor organelor și timpul operator era foarte lung.
În contextul ăsta, faptul că acum putem introduce pe la nivelul plicii inghinale, un stent acoperit și să reducem anevrismul sau disecția este fabulos.
Este o operație definitivă, nu se mai poate scoate de acolo. El (n.r. stentul) rămâne implantat în structura noastră toată viața.
Miza este descoperirea, tratamentul până la această înglobare și controlul periodic în primul an, categoric, până la 5 ani anual prin tomografie în principal, prin ecografie abdominală", a mai spus medicul Rodica Niculescu.
Vezi mai multe în VIDEO:
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Acest truc te scapă instantaneu de mirosul de prăjeală din casă.
