Anticorpii creați de răcelile obișnuite ar putea fi eficienți împotriva noii tulpini pandemice
Anticorpii creați de răcelile obișnuite, produse tot de coronavirusuri, ar putea fi eficienți împotriva SARS-CoV-2, spun cercetătorii. Asta ar putea explica de ce copiii fac mai rar forme grave le...
Cercetătorii de la Institutul Francis Crick și de la University College London au descoperit că unii anticorpi, creați de sistemul imunitar în timpul infecției cu coronavirusuri ale unor răceli comune, pot viza și SARS-CoV-2 și pot conferi un grad de protecție împotriva noii tulpini virale.
Ca răspuns la infecția cu un virus, sistemul imunitar creează anticorpi pentru a ajuta la combaterea acestuia. Acești anticorpi rămân în sânge o perioadă după infecție și, în cazul re-infecției, sunt capabili să abordeze virusul din nou.
În lucrarea lor, publicată vineri în Science, oamenii de știință au descoperit că unele persoane, în special copiii, au anticorpi reactivi la SARS-CoV-2 în sânge, în ciuda faptului că nu au fost infectați vreodată cu virusul. Acești anticorpi sunt probabil rezultatul expunerii la alte coronavirusuri, care provoacă o răceală obișnuită și care au asemănări structurale cu SARS-CoV-2.
Compararea probelor de sânge confirmă
Cercetătorii au făcut această descoperire în timp ce dezvoltau teste de anticorpi foarte sensibili pentru COVID-19. Pentru a vedea cât de performante au fost testele, au comparat sângele pacienților cu COVID-19 cu pacienții care nu avuseseră boala. În mod surprinzător, au descoperit că unele persoane care nu fuseseră expuse la SARS-CoV-2 aveau în sânge anticorpi care ar recunoaște virusul. Pentru a confirma constatările lor, au analizat peste 300 de probe de sânge recoltate înainte de pandemie, între 2011 și 2018.
Aproape toate eșantioanele au avut anticorpi care au reacționat la coronavirusuri ale unor răceli obișnuite, ceea ce era de așteptat având în vedere modul în care toată lumea a fost expusă la aceste virusuri la un moment dat în viața lor. Cu toate acestea, o mică parte din donatorii adulți, aproximativ 1 din 20, au avut, de asemenea, anticorpi care au reacționat încrucișat cu SARS-CoV-2 și acest lucru nu a fost dependent de infecția recentă cu un coronavirus comun.
În special, astfel de anticorpi cu reacție încrucișată au fost găsiți mult mai frecvent în probele de sânge prelevate de la copii cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani.
Copiii, cei mai expuși răcelilor
Kevin Ng, autor principal și student postuniversitar în Laboratorul de imunologie retrovirală de la Crick spune: „Rezultatele noastre arată că copiii au mult mai multe șanse să aibă acești anticorpi cu reactivitate încrucișată decât adulții. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege ce determină acest lucru, dar ar putea fi vorba de expunerea mai regulată a copiilor la alte coronavirusuri. Aceste niveluri mai ridicate pe care le-am observat la copii ar putea ajuta, de asemenea, să explice de ce sunt mai puțin susceptibili să se îmbolnăvească grav de COVID-19. Cu toate acestea, nu există încă dovezi că acești anticorpi să prevină sau să se răspândească infecția cu SARS-CoV-2.”
În laborator, cercetătorii au testat anticorpii pe care i-au găsit în sânge de la persoane neinfectate pentru a confirma că sunt capabili să neutralizeze SARS-CoV-2. Au descoperit că anticorpii reactivi încrucișați vizează subunitatea S2 a proteinei spike de pe suprafața virusului.
Studiul poate fi găsit aici
-
-
-
-
Aspirina scade riscul de cancer de colon cu până la 50%13.12.2025, 19:06
-
Șoriciul, aperitivul de sezon pe care nu trebuie să-l ratezi13.12.2025, 18:02
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
EXCLUSIV Cât de agresivă este EG.5, noua tulpină COVID-19. Ar trebui să ne mai temem de COVID? Carmen Dorobăț: Pandemia nu se oprește de azi, pe mâine, în 24h. Să ne așteptăm la noi variante
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
