Atac de cord vs. stop cardiac. Cardiolog: Multă lume crede că sunt același lucru, însă nu e chiar așa. Trebuie să înțelegeți ce se petrece în corp în fiecare dintre situații

Monika Baciu |
Data actualizării: | Data publicării:
atac de cord - FOTO: Frepik@hamizan5169
atac de cord - FOTO: Frepik@hamizan5169

Atac de cord vs. stop cardiac, diferențe și asemănări. Cum le deosebești.

Ce este un atac de cord si ce este un stop cardiac? Există anumite diferențe între cele două. Medicul cardiolog Anca Tâu ne explică la ce să fim atenți pentru a putea deosebi un atac de cord față de un stop cardiac.

”Multă lume crede că sunt același lucru, însă nu e chiar așa... Pentru a înțelege diferențele, trebuie mai întâi să înțelegeți ce se petrece în corp în fiecare dintre situații”, arată dr. Anca Tâu, medic cardiolog.

Ce este stopul cardiac

Stopul cardiac brusc este pierderea bruscă a funcției cardiace, a respirației și a conștienței. Afecțiunea rezultă de obicei dintr-o problemă cu sistemul electric al inimii, care perturbă acțiunea de pompare a inimii și oprește fluxul de sânge către corpul tău.

Stopul cardiac brusc nu este același lucru cu un atac de cord, când fluxul de sânge către o parte a inimii este blocat. Cu toate acestea, un atac de cord poate declanșa uneori o perturbare electrică care duce la stop cardiac brusc.

”Stopul cardio-respirator – Electricitatea este cea care păstrează constant ritmul inimii. Pacientul nu mai respira, bataile cardiace nu pot fi percepute, este de multe ori in stare de inconstienta, nu raspunde la stimuli. De la momentul constatarii acestor semne clinice, masurile de resuscitare trebuie instituite imediat”, arată medicul cardiolog.

Vezi și: Sarcoidoza, simptome și tratament. Medic: Poate afecta orice organ. Boala poate fi asimptomatică, fiind descoperită accidental în aproximativ 5% din cazuri

Stopul cardiac, simptome

Semnele de stop cardiac brusc sunt imediate și drastice și includ:

- Colaps brusc

- Fără puls

- Fără respirație

- Pierderea conștienței, arată Mayo Clinic.

Uneori, alte semne și simptome apar înainte de un stop cardiac brusc. Acestea ar putea include:

- Disconfort toracic

- Dificultăți de respirație

- Slăbiciune

- Bătăi rapide, palpitații

Dacă nu este tratat imediat, stopul cardiac subit poate duce la moarte. Supraviețuirea este posibilă cu îngrijire medicală rapidă și adecvată. Resuscitarea cardiopulmonară (CPR), folosind un defibrilator - sau chiar aplicânde doar compresii la piept - poate îmbunătăți șansele de supraviețuire până la sosirea cadrelor medicale.

Vezi și: Semnul din ochi care îți arată dacă vei face AVC sau demență

Stopul cardiac, cauze

Cauza obișnuită a stopului cardiac brusc este un ritm cardiac anormal (aritmie), care se întâmplă atunci când sistemul electric al inimii nu funcționează corect.

Sistemul electric al inimii controlează ritmul și ritmul bătăilor inimii. Dacă ceva nu merge bine, inima ta poate bate prea repede, prea încet sau neregulat (aritmie). Adesea, aceste aritmii sunt scurte și inofensive, dar unele tipuri pot duce la stop cardiac brusc.

Cel mai frecvent ritm cardiac în momentul stopului cardiac este o aritmie într-o cameră inferioară a inimii (ventricul). Impulsurile electrice rapide, neregulate, fac ca ventriculii să tremure inutil în loc să pompeze sânge (fibrilația ventriculului).

Vezi și: Demența, în continuă creștere, FĂRĂ un istoric în spate. Testul care-ți arată dacă ai demență

Ce este atacul de cord

Atacul de cord este numit și infarct miocardic. Acesta se petrece atunci când o parte a mușchiului cardiac nu primește suficient sânge. Cu cât trece mai mult timp fără tratament pentru a restabili fluxul sanguin, cu atât este mai mare deteriorarea mușchiului cardiac.

”Atacul de cord are ca și manifestări în principal durerea toracică, transpirațiile, starea de neliniște a pacientului. Ce se întâmplă mai exact? Arterele coronare înfundate interferează cu flow-ul sangvin care alimentează mușchiul inimii, iar acesta răspunde prin spasm. Așa apare și angina – acea durere provocată de spasm. Când cheagul de sânge blochează complet artera și întrerupe flow-ul complet – se inițiază atacul de cord”, a mai explicat medicul cardiolog.

Atacul de cord. Care sunt simptomele atacului de cord: dureri de brațe, transpirații, delir

Nu așteptați să obțineți ajutor dacă vă confruntați cu oricare dintre aceste semne de avertizare atac de cord. Unele atacuri de cord sunt bruște și intense. Dar cele mai multe încep încet, cu durere ușoară sau disconfort. Fii atent la corpul tău şi sună la 112 dacă experimentezi:

- Disconfort toracic. Cele mai multe atacuri de cord implica disconfort în centrul pieptului, care durează mai mult de câteva minute – poate să treacă și să reparată. Se poate simţi ca o presiune inconfortabilă, plenitudine sau durere.

- Disconfort în alte zone ale corpului superior. Simptomele pot include durere sau disconfort la una sau ambele brațe, spate, gât, maxilar sau stomac.

- Dificultăți de respirație. Acest lucru poate apărea cu sau fără disconfort toracic.

- Alte semne. Alte semne posibile includ o transpirație rece, greață sau delir, arată American Heart Association.

Vezi și: De ce să nu mai gândești negativ la orice simptom: Românii și chinezii, cea mai mare gândire de catastrofizare. Apar tumori cognitive

Atacul de cord, diferit la femei față de bărbați

Ca și în cazul bărbaților, cel mai frecvent simptom al atacului de cord al femeilor este durerea toracică (angina pectorală) sau disconfortul.

Dar femeile sunt oarecum mai susceptibile decât bărbații de a experimenta unele dintre celelalte simptome comune, în special dificultăți de respirație, greață / vărsături, și dureri de spate sau maxilarului.

Atacul de cord, influențat de stilul de viață

Mai multe condiții de sănătate, stilul tău de viață, precum și vârsta și istoricul familial poate crește riscul de boli de inimă şi atac de cord. Acestea se numesc factori de risc. Aproximativ jumătate dintre americani au cel puțin unul dintre cei trei factori de risc cheie pentru bolile de inimă: hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat din sânge și fumatul.

Unii factori de risc nu pot fi controlați, cum ar fi vârsta sau istoricul familial. Dar puteți lua măsuri pentru a vă reduce riscul prin schimbarea factorilor pe care îi puteți controla, arată CDC.

Citește mai departe AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel