AVC-urile greu de diagnosticat. Simptomele, neclare. În ce parte a creierului se produc

Aceste AVC-uri sunt mai greu de diagnosticat. Simptomele sunt diferite față de cele ale AVC-ului care se produce în partea din față a creierului.
Un studiu recent a analizat cazurile de accident vascular cerebral ischemic din partea din spate a creierului, care sunt adesea subestimate în cercetările medicale. S-a observat că doar un mic procent din studiile anterioare s-au concentrat pe această problemă. Una dintre cauzele poate fi dificultatea în diagnosticarea corectă a acestui tip de AVC, deoarece simptomele nu sunt la fel de clare ca în cazul AVC-ului din partea din față a creierului.
Cu toate acestea, cu avansul tehnologiei de diagnostic, precum imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), identificarea corectă a acestui tip de AVC s-a îmbunătățit. Un studiu recent a utilizat date dintr-o bază de date națională mare pentru a analiza cazurile de AVC ischemic din partea din spate a creierului. S-au constatat diferențe semnificative între acești pacienți și cei cu AVC ischemic din partea din față a creierului în ceea ce privește vârsta, sexul și severitatea simptomelor la internare, potrivit Science Direct.
Interesant, s-a observat că prognosticul pentru pacienții cu AVC ischemic din partea din spate a creierului este mai bun decât pentru cei cu AVC ischemic din partea din față a creierului. În plus, anumiți factori precum vârsta înaintată, sexul feminin și severitatea simptomelor la internare au fost identificați ca predictori importanți ai rezultatelor nefavorabile la acești pacienți.
Vezi și: Boala pe care o poți face din cauza cărnii de miel. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Există riscuri
Ce este AVC-ul de circulație posterioară
Accidentul vascular cerebral care se petrece în partea din spate a creierului este cunoscut sub numele de accident vascular cerebral ischemic de circulație posterioară (PCIS). Acest tip de AVC apare atunci când există o blocare sau o reducere semnificativă a fluxului de sânge către partea din spate a creierului, care include structuri precum trunchiul cerebral, cerebelul și regiunile din apropierea acestora.
PCIS-ul poate fi cauzat de diferite condiții, cum ar fi formarea unor cheaguri de sânge în vasele de sânge care alimentează aceste zone ale creierului sau prin blocarea arterelor datorită depunerii de plăci de aterom.
Vezi și: Tipul de demență care provoacă îngrijorare. Avertisment: Își pierd toate abilitățile
Creier - FOTO: Freepik
AVC-ul de circulație posterioară, simptome
Simptomele PCIS-ului pot fi variate și pot include vertij, tulburări de echilibru și coordonare, dificultăți în vorbire sau în înghițire, pierderea temporară a vederii, amorțeală sau slăbiciune într-o parte a corpului, sau chiar pierderea conștienței.
Diagnosticul precoce și tratamentul prompt sunt esențiale pentru gestionarea PCIS-ului și pentru a minimiza leziunile cerebrale și complicațiile pe termen lung. În mod obișnuit, diagnosticul se face prin imagistică medicală, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN), care pot evidenția zona afectată și pot identifica cauza PCIS-ului.
Tratamentul poate include administrarea de medicamente pentru a dizolva cheagurile de sânge sau pentru a preveni formarea altora noi, terapie de recuperare pentru a ajuta la restabilirea funcțiilor afectate și, uneori, intervenții chirurgicale pentru a îmbunătăți fluxul de sânge către creier.
-
Medicament experimental promițător pentru recuperarea după un AVC18.10.2025, 20:30
-
-
Idei geniale de a refolosi sticlele de medicamente pe care le arunci18.10.2025, 15:30
-
-
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.