Aceste două afecțiuni cardiace cresc semnificativ riscul de a dezvolta demență. Au un impact major asupra funcționării creierului.
O legătură surprinzătoare între sănătatea inimii și creierului ar putea oferi soluții în prevenirea demenței. Studiile recente arată că problemele cardiovasculare, cum ar fi insuficiența cardiacă și fibrilația atrială, cresc semnificativ riscul de declin cognitiv. Adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea timpurie a acestor afecțiuni pot ajuta la menținerea sănătății creierului pe termen lung.
Bolile cardiovasculare, cum ar fi insuficiența cardiacă, fibrilația atrială și boala coronariană, sunt strâns legate de un risc crescut de declin cognitiv și demență. Gestionarea acestor afecțiuni prin depistare timpurie, modificări ale stilului de viață și tratamente țintite poate reduce semnificativ deficitele cognitive și poate menține sănătatea creierului.
Cercetările indică faptul că un număr semnificativ de pacienți cu insuficiență cardiacă—între 14% și 81%—experimentează deficite cognitive care afectează limbajul, memoria sau funcția executivă.
Mai mult, persoanele cu fibrilație atrială au un risc crescut de 39% de probleme cognitive, în timp ce cei cu boală coronariană au o șansă cu 27% mai mare de a dezvolta demență. Alarmant, până la 50% dintre indivizi pot experimenta declin cognitiv în urma unui atac de cord.
Prin urmare, gestionarea proactivă a sănătății inimii încă de la o vârstă fragedă este vitală nu doar pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, ci și pentru protejarea sănătății creierului, potrivit Heart.
O nouă declarație științifică a Asociației Americane a Inimii, intitulată "Contribuțiile Cardiace la Sănătatea Creierului," publicată în revista Stroke, revizuiește cele mai recente cercetări privind interacțiunea dintre sănătatea cardiovasculară și funcția cognitivă. Aceasta subliniază relația critică dintre inimă și creier, evidențiind cât de interconectate sunt aceste sisteme pentru sănătatea generală.
Dr. Fernando D. Testai, subliniază importanța gestionării sănătății inimii din tinerețe.
"Accidentul vascular cerebral și declinul cognitiv sunt determinanți majori ai sănătății creierului care au un impact profund asupra indivizilor și societății", afirmă dr. Fernando D. Testai.
De asemenea, el punctează că, deși demența este adesea percepută ca o boală incurabilă, adoptarea unui stil de viață sănătos și abordarea timpurie a factorilor de risc vascular pot ajuta la menținerea funcției cerebrale normale și la reducerea poverii bolii Alzheimer și a altor demențe.
Problemele cardiace, asociate cu declinul cognitiv - FOTO: Freepik@WangXiNa
Insuficiența cardiacă este o problemă de sănătate publică semnificativă, adesea cauzată de hipertensiune arterială, obezitate și diabet de tip 2. Aceasta este legată de diverse deficite cognitive, afectând în special îngrijirea de sine și gestionarea medicației în rândul vârstnicilor. O meta-analiză arată că aproape 50% dintre persoanele cu insuficiență cardiacă experimentează deficite cognitive, cu rate mai mari observate în cazurile mai severe.
Mecanismele din spatele acestei legături includ reducerea fluxului sanguin care poate provoca mini-accidente vasculare cerebrale sau leziuni cerebrale tăcute, inflamația cronică și activarea neurohormonală care pot dăuna creierului.
Afecțiuni precum obezitatea și apneea în somn, frecvente în rândul pacienților cu insuficiență cardiacă, sunt de asemenea asociate cu disfuncția cognitivă. Notabil, cercetările recente sugerează că variațiile genetice ar putea suprapune insuficiența cardiacă și bolile neurodegenerative precum Alzheimer.
Pentru pacienții cu insuficiență cardiacă severă, screeningul cognitiv este recomandat înainte de intervenții chirurgicale din cauza riscului crescut de accident vascular cerebral, o cauză comună a declinului cognitiv.
Fibrilația atrială, cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac la adulți, se preconizează că va afecta aproape 16 milioane de oameni în SUA până în 2050. Deși legătura dintre fibrilația atrială și accidentul vascular cerebral este bine cunoscută, conexiunea acesteia cu declinul cognitiv necesită o cercetare suplimentară. O meta-analiză recentă a constatat că fibrilația atrială crește riscul de deficite cognitive cu 39%.
Factorii de risc comuni între fibrilația atrială și demență includ hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, insuficiența cardiacă, fumatul, bolile vasculare, apneea în somn și vârsta înaintată. Acești factori cauzează modificări structurale și funcționale ale creierului care conduc la declin cognitiv.
Accidentul vascular cerebral, un predictor major al deficitelor cognitive, are o legătură directă cu fibrilația atrială. De asemenea, sângerările cerebrale mici, sau microhemoragiile, sunt mai frecvente la persoanele cu fibrilație atrială și sunt legate de declinul cognitiv.
Tratamentul eficient al fibrilației atriale, inclusiv utilizarea medicamentelor anticoagulante, controlul ritmului sau procedurile de ablație cu cateter, poate reduce riscul de declin cognitiv. Studiile în desfășurare investighează dacă restabilirea ritmului cardiac normal prin ablație cu cateter poate reduce disfuncția cognitivă comparativ cu medicația singură.
Boala coronariană (BC) crește semnificativ riscul de demență și deficite cognitive. O revizuire sistematică extinsă, care a implicat peste 1 milion de adulți, arată că persoanele cu boli de inimă au un risc cu 27% mai mare de a dezvolta demență în comparație cu cele fără.
Până la 50% dintre supraviețuitorii unui atac de cord pot experimenta declin cognitiv, iar datele din multiple studii la scară largă arată că un atac de cord este legat de o scădere mai accentuată a funcției cognitive, inclusiv a memoriei și funcției executive.
Boala coronariană poate afecta funcția cerebrală prin diferite mecanisme. Factorii de risc comuni, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2, provoacă inflamație care afectează bariera sânge-creier și reduce fluxul sanguin către creier, conducând la declin cognitiv și demență. Boala de inimă este, de asemenea, asociată cu boala vaselor mici în creier și cu reducerea fluxului sanguin cerebral, rezultând în deficite cognitive.
Aceste probleme sunt, de asemenea, observate la pacienții cu Alzheimer, indicând o legătură strânsă între daunele vasculare și degenerarea creierului. În plus, factorii genetici care cresc riscul de boală de inimă pot contribui de asemenea la micșorarea creierului și declinul cognitiv.
Îmbunătățirea factorilor de risc vascular ar putea păstra performanța cognitivă, deși efectele specifice asupra pacienților cu boală coronariană nu sunt pe deplin stabilite. Tratamentul intensiv al hipertensiunii a arătat promisiuni în reducerea disfuncției cognitive ușoare, dar nu a demenței. Alte studii sugerează că gestionarea factorilor de risc cardiovascular prin intervenții legate de stilul de viață, cum ar fi dieta și exercițiile fizice, poate ajuta la menținerea sănătății cognitive.
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
Ce trebuie să știi dacă ai colesterolul mărit. Face diferența dintre viață și moarte.
Inima femeilor este mult mai afectată decât cea a bărbaților. Medicii trag un semnal de alarmă.
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.
Patru schimbări care reduc colesterolul mai eficient decât statinele.
Sindromul Wolff-Parkinson-White este o afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe.
Trei medicamente frecvent utilizate pot crește colesterolul.
Regula 80/20 este soluția propusă de nutriționiști pentru reducerea colesterolului. Ce presupune, de fapt, această regulă.
Două băuturi alcoolice care îți protejează inima. Previn stopul cardiac.
Aceasta este modalitatea de a scădea hipertensiunea arterială. Are efect semnificativ.
Acesta este cel mai rău lucru pentru inimă. O macină în totalitate și dublează riscul de infarct și boală coronariană.
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze.
