Asta se întâmplă, de fapt, când mănânci ciorbă de văcuță cu ardei și smântână.
Psihonutriția este un domeniu interdisciplinar care explorează legătura dintre alimentație, emoții și sănătatea mentală. Aceasta se bazează pe ideea că tipurile de alimente pe care le consumăm și obiceiurile noastre alimentare nu influențează doar sănătatea fizică, ci și bunăstarea psihologică.
În psihonutriție, accentul se pune pe modul în care nutrienții, deficiențele alimentare și tiparele de alimentație pot afecta dispoziția, comportamentele alimentare și chiar declanșa sau amplifica tulburările emoționale.
Pishologul Radu Leca a vorbitdespre legătura profundă dintre stările emoționale și alegerile alimentare, în cadrul emisiunii Ultrapsihologie de la DC Medical și DC News. Potrivit acestuia, crizele emoționale, precum divorțul sau conflictele familiale, se pot traduce în obiceiuri culinare care reflectă tensiunile și frustrările personale.
Leca a explicat cum „cei care trec printr-un divorț, mai ales unul marcat de scandal, vor simți nevoia să se refugieze în preparate tradiționale, bogate și reconfortante.
"Subiectul care divorțează va intra sub incidența cartofiorilor prăjiți cu usturoi și brânză rasă. 100% românesc, cu un ou ochi pus deasupra, ca să înmoi fiecare cartof și cu mujdeiul lângă, iar deasupra multă brânză veche de oaie. Cei care divorțează cu scandal și nu sunt cu sursă în mediul provincial, și sunt orășeni, vor mânca brânză veche de capră", a explicat psihologul Radu Leca, în emisiunea Ultrapsihologie de la DC MEDICAL și DC News.
Vezi și: COVID, impact asupra inimii. Afectează inima și după 3 ani de la infecție
Psihologul RaduLeca a continuat să vorbească și despre dinamica conflictelor familiale.
"Cearta cu părinții, socrii, frații mai mari vine cu ciorbică de văcuță, cu smântânică și ardei iute. Tot ceea ce mâncăm reflectă viața noastră", a explicat psihologul Radu Leca, în emisiunea Ultrapsihologie de la DC MEDICAL și DC News.
Psihonutriția ajută la înțelegerea faptului că o alimentație sănătoasă nu susține doar funcționarea fizică optimă, ci și o stare mentală echilibrată și o viață emoțională sănătoasă.
Emoțiile și alimentația sunt interconectate într-un mod profund, iar relația dintre ceea ce simțim și ceea ce mâncăm este un subiect tot mai discutat în știința nutriției. De la mâncatul emoțional până la efectul dietei asupra sănătății mentale, este clar că emoțiile ne influențează alegerile alimentare, iar alimentele pot, la rândul lor, să ne afecteze starea emoțională.
Vezi și: Poziția brațului poate influența tensiunea arterială. Cum se măsoară, de fapt, tensiunea
Psihonutriția - FOTO: Freepik
Unul dintre cele mai vizibile moduri prin care emoțiile ne influențează alimentația este mâncatul emoțional. Stresul, anxietatea, tristețea sau plictiseala pot declanșa pofte pentru alimente bogate în zaharuri, grăsimi și carbohidrați rafinați.
Aceste alimente sunt adesea percepute ca "alimente de confort" și oferă o stare temporară de bine, datorită eliberării de serotonină, neurotransmițătorul asociat cu fericirea. Cu toate acestea, efectele sunt de scurtă durată, iar consumul regulat al acestor alimente poate agrava problemele de dispoziție și sănătatea pe termen lung.
Specialiștii atrag atenția că acest tip de comportament alimentar este un mecanism de adaptare temporar care, pe termen lung, poate duce la o relație nesănătoasă cu mâncarea, creând un cerc vicios: emoțiile negative duc la mâncat nesănătos, care, la rândul său, poate amplifica stările de anxietate sau depresie.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
