Bărbații cred că sunt mincinoși mai buni. Pe cine și cum mințim
Un nou studiu arată că bărbații se cred mai buni mincinoști decât femeile, și că cel mai adesea oamenii mint față în față o categorie de persoane.
Bărbații cred despre ei că sunt mincinoști mult mai buni decât femeile, de fapt chiar de două ori mai buni, arată un studiu publicat în PLOS One.
Oamenii care excelează în a fi mincinoși sunt buni vorbitori și spun mai multe minciuni decât alții, de obicei familiei, prietenilor, partenerilor de viață și colegilor, potrivit cercetărilor conduse de dr. Brianna Verigin, de la Universitatea din Portsmouth.
De asemenea, mincinoșii experți preferă să se mintă față în față, mai degrabă decât prin intermediul mesajelor text, iar social media a fost cel mai puțin posibil loc în care ar spune o minciună.
Dr. Verigin, care își împarte timpul între Universitățile din Portsmouth și cea de la Maastricht, din Olanda, a declarat: „Am găsit o legătură semnificativă între expertiză la minciună și sex".
„Cercetările anterioare au arătat că majoritatea oamenilor spun una-două minciuni pe zi, dar acest lucru nu este exact, cei mai mulți oameni nu mint zilnic, dar un număr mic de mincinoși prolifici sunt responsabili pentru majoritatea minciunilor raportate", a explicat ea.
„Ceea ce s-a evidențiat în studiul nostru a fost că aproape jumătate (40 la sută) din toate minciunile sunt spuse de un număr foarte mic de mincinoși. Și acești oameni vor minți cu impunitate persoanele care le sunt cele mai apropiate".
„Mincinoșii prolifici se bazează foarte mult pe faptul că sunt buni cu cuvintele, își împletesc minciunile în adevăruri, astfel încât devine dificil pentru alții să distingă diferența. De asemenea, sunt mai buni decât cei care ascund minciuni în povești aparent simple și clare care sunt mai greu de bănuit de alții".
Dr Verigin a studiat 194 de persoane, jumătate bărbați și jumătate femei, cu o vârstă medie de 39 de ani. Acestora li s-au adresat o serie de întrebări, inclusiv cât de buni sunt în a-i înșela pe alții, câte minciuni au spus în ultimele 24 de ore, tipul de minciuni pe care le-au spus, cui, și dacă au făcut acest lucru în față în față sau prin alte mijloace.
Pe cine mințim și cum mințim
„De-a lungul timpului, studiile au arătat că nu suntem la fel de buni să detectăm minciunile pe cât credem că suntem. În cel mai bun caz, majoritatea dintre noi avem șanse de 50:50 să ne prindem atunci când cineva ne minte", a spus Dr Verigin. „Am vrut să ne concentrăm asupra celor care se pricep să mintă și să încercăm să înțelegem cum o fac și cui."
Studiul a descoperit una dintre strategiile cheie ale mincinoșilor este de a spune minciuni plauzibile care rămân aproape de adevăr și de a nu oferi prea multe informații. Și cu cât cineva crede mai bine că minte, cu atât va spune mai multe minciuni.
Cea mai frecventă strategie folosită în rândul tuturor celor care au recunoscut că au mințit, experți sau mincinoși mai slabi, a fost să evite anumite informații. Dar mincinoșii experți au adăugat la asta o capacitate de a țese o poveste credibilă înfrumusețată cu adevăr, făcând minciunile mai greu de reperat.
În schimb, cei care au crezut că nu sunt buni la înșelat au recurs, atunci când spuneau o minciună, la a fi vagi. În general, dintre cele 194 de persoane, cele mai comune tipuri de minciuni, în ordine descrescătoare, erau „minciunile albe", exagerările, ascunderea informațiilor, îngroparea minciunilor într-un învețiș de adevăr și inventarea lucrurilor.
Majoritatea oamenilor au ales să mintă față în față, apoi prin mesaj text, un apel telefonic, un e-mail și, în cele din urmă, prin intermediul rețelelor de socializare. Mincinoșii experți înșeală de obicei persoanele din familie, prieteni sau colegi. Angajatorii și autoritățile au fost cel mai puțin probabil să fie mințite.
Studiul nu a arătat nicio legătură între nivelul de educație și capacitatea de a minți. Dr Verigin a spus că trebuie făcute mai multe cercetări, în special pentru a înțelege mai bine „expertiza mincinoșilor buni" în a îngloba minciuni și informații veridice și în utilizarea unor fapte imposibil de verificat.
-
-
-
-
Feritina: noua valoare care poate arăta lipsa de fier. Ce s-a schimbat23.09.2026, 20:56
-
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
