Bărbații cred că sunt mincinoși mai buni. Pe cine și cum mințim

Un nou studiu arată că bărbații se cred mai buni mincinoști decât femeile, și că cel mai adesea oamenii mint față în față o categorie de persoane.
Bărbații cred despre ei că sunt mincinoști mult mai buni decât femeile, de fapt chiar de două ori mai buni, arată un studiu publicat în PLOS One.
Oamenii care excelează în a fi mincinoși sunt buni vorbitori și spun mai multe minciuni decât alții, de obicei familiei, prietenilor, partenerilor de viață și colegilor, potrivit cercetărilor conduse de dr. Brianna Verigin, de la Universitatea din Portsmouth.
De asemenea, mincinoșii experți preferă să se mintă față în față, mai degrabă decât prin intermediul mesajelor text, iar social media a fost cel mai puțin posibil loc în care ar spune o minciună.
Dr. Verigin, care își împarte timpul între Universitățile din Portsmouth și cea de la Maastricht, din Olanda, a declarat: „Am găsit o legătură semnificativă între expertiză la minciună și sex".
„Cercetările anterioare au arătat că majoritatea oamenilor spun una-două minciuni pe zi, dar acest lucru nu este exact, cei mai mulți oameni nu mint zilnic, dar un număr mic de mincinoși prolifici sunt responsabili pentru majoritatea minciunilor raportate", a explicat ea.
„Ceea ce s-a evidențiat în studiul nostru a fost că aproape jumătate (40 la sută) din toate minciunile sunt spuse de un număr foarte mic de mincinoși. Și acești oameni vor minți cu impunitate persoanele care le sunt cele mai apropiate".
„Mincinoșii prolifici se bazează foarte mult pe faptul că sunt buni cu cuvintele, își împletesc minciunile în adevăruri, astfel încât devine dificil pentru alții să distingă diferența. De asemenea, sunt mai buni decât cei care ascund minciuni în povești aparent simple și clare care sunt mai greu de bănuit de alții".
Dr Verigin a studiat 194 de persoane, jumătate bărbați și jumătate femei, cu o vârstă medie de 39 de ani. Acestora li s-au adresat o serie de întrebări, inclusiv cât de buni sunt în a-i înșela pe alții, câte minciuni au spus în ultimele 24 de ore, tipul de minciuni pe care le-au spus, cui, și dacă au făcut acest lucru în față în față sau prin alte mijloace.
Pe cine mințim și cum mințim
„De-a lungul timpului, studiile au arătat că nu suntem la fel de buni să detectăm minciunile pe cât credem că suntem. În cel mai bun caz, majoritatea dintre noi avem șanse de 50:50 să ne prindem atunci când cineva ne minte", a spus Dr Verigin. „Am vrut să ne concentrăm asupra celor care se pricep să mintă și să încercăm să înțelegem cum o fac și cui."
Studiul a descoperit una dintre strategiile cheie ale mincinoșilor este de a spune minciuni plauzibile care rămân aproape de adevăr și de a nu oferi prea multe informații. Și cu cât cineva crede mai bine că minte, cu atât va spune mai multe minciuni.
Cea mai frecventă strategie folosită în rândul tuturor celor care au recunoscut că au mințit, experți sau mincinoși mai slabi, a fost să evite anumite informații. Dar mincinoșii experți au adăugat la asta o capacitate de a țese o poveste credibilă înfrumusețată cu adevăr, făcând minciunile mai greu de reperat.
În schimb, cei care au crezut că nu sunt buni la înșelat au recurs, atunci când spuneau o minciună, la a fi vagi. În general, dintre cele 194 de persoane, cele mai comune tipuri de minciuni, în ordine descrescătoare, erau „minciunile albe", exagerările, ascunderea informațiilor, îngroparea minciunilor într-un învețiș de adevăr și inventarea lucrurilor.
Majoritatea oamenilor au ales să mintă față în față, apoi prin mesaj text, un apel telefonic, un e-mail și, în cele din urmă, prin intermediul rețelelor de socializare. Mincinoșii experți înșeală de obicei persoanele din familie, prieteni sau colegi. Angajatorii și autoritățile au fost cel mai puțin probabil să fie mințite.
Studiul nu a arătat nicio legătură între nivelul de educație și capacitatea de a minți. Dr Verigin a spus că trebuie făcute mai multe cercetări, în special pentru a înțelege mai bine „expertiza mincinoșilor buni" în a îngloba minciuni și informații veridice și în utilizarea unor fapte imposibil de verificat.
-
-
-
Cum se transmite HIV?17.09.2025, 18:19
-
-
Palatul Victoria, iluminat în verde pentru bolile mitocondriale17.09.2025, 14:38
Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.