Numărul mare de cazuri de infecții din a determinat autoritățile să ia unele măsuri. Potrivit unui document oficial, Elveţia este pe cale să decidă ce categorie de bolnavi nu va mai trata de COVID. ...
Un document oficială arată că, din cauza numărului mare de infectări zilnice, Elveţia ar putea să nu mai trateze unii pacienți bolnavi de coronavirus, în secţiile ATI. Este vorba despre un document întocmit de Academia Elvețiană de Științe Medicale și de Societatea Elvețiană de Medicină Intensivă, care este în vigoare din 20 martie, deși nu a fost încă adoptat oficial.
Acum însă, un articol apărut în publicaţia La stampa, şi intitulat "Triajul tratamentelor de terapie intensivă în caz de lipsă de resurse", vorbeşte despre acest aspect, potrivit unor surse citate de Antena 3.
La întrebarea care se pune în toate spitalele din lume acum, în plină pandemie, Elveția răspunde: "La nivelul B, în caz de indisponibilitate a paturilor la terapie intensivă nu ar trebui făcută nicio resuscitare cardiopulmonară".
În acelaşi articol, se menţionează că la pagina 5 a documentului, sunt indicate tipurile de pacienți destinați să nu fie internați în secția de terapie intensivă: "Vârsta de peste 85 de ani. Vârsta de peste 75 de ani însoțită de cel puțin unul dintre următoarele criterii: ciroză hepatică, insuficiență renală cronică în stadiul III, insuficiență cardiacă de clasa NYHA mai mare de 1 și supraviețuire estimată la mai puțin de 24 de luni".
La nivelul A, paturi disponibile la terapie intensivă, dar resurse limitate, criteriile pentru a nu fi admiși la reanimare sunt mai grave. Printre altele: "Stop cardiac recurent, boală oncologică cu o speranță de viață mai mică de 12 luni, demență severă, insuficiență cardiacă clasa IV / NYHA, boală degenerativă în stadiul final".
Cel mai recent bilanţ al situaţiei COVID-19 în Elveţia arată peste 6.500 de cazuri noi şi 10 morţi în 24 de ore, adică cifre de două ori mai mari decât cele din Italia, şi un raport de 494,9 cazuri la suta de mii de locuitori.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
