Procesul de recuperare medicală ar putea fi monitorizat într-o formă care ar putea ajuta mai mult pacienţilor cu leziuni pulmonare grave, sugerează surse citate de agerpres.ro.
Noul procedeu foloseşte concepte şi termeni matematici pentru a arăta cu mai multă precizie în ce măsură își îndeplinește plămânul bolnav funcția principală, aceea de a asigura aportul de oxigen în fluxul sangvin.
În urma testelor, cercetătorii au ajuns la concluzia că noua metodă va ajuta medicii să evalueze leziunile cu mai multă precizie. Ei au folosit 100.000 de probe dintr-o bancă de sânge provenind de la pacienţi în stare critică, pentru a compara rezultatele măsurătorilor nivelurilor de oxigen obţinute prin noul procedeu, cu cele obţinute prin metodele existente.
Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că metoda lor are o acurateţe de două ori mai ridicată în comparaţie cu cea mai bună metodă disponibilă pe piaţa medicală pentru a estima nivelurile de oxigen din sânge.
Procedeele existente produc deseori rezultate eronate, întrucât nu ţin seama de modalitatea inegală în care oxigenul este transportat la nivelul sângelui - ajungând la capacitate optimă în unele părţi ale plămânului, în timp ce în altele, nu. Acest lucru înseamnă că dublarea cantităţii de oxigen respirată de un pacient nu dublează întotdeauna cantitatea de oxigen din sânge.
Noua metodă, care poartă denumirea Effective Shunt (ES), constă în analiza, cu ajutorul unui computer, a rezultatelor unui test de sânge recoltat din braţul sau piciorul pacientului.
Procedura calculează cantitatea de oxigen care ar trebui să se regăsească în sânge dacă plămânul funcţionează la capacitate integrală, deducând apoi cantitatea de oxigen pe care plămânul nu reuşeşte să o aducă în fluxul sangvin.
Studiul a fost realizat de Emma Chang, o studentă la medicină de la Universitatea Edinburgh, alături de o echipă de experţi în fiziologie şi cercetători în domeniul metodelor computaţionale.
"Descoperirile noastre sugerează că ES va oferi o modalitate mai bună de clasificare a pacienţilor în funcţie de diagnostic sau gravitatea bolii şi de a prognoza rezultatele pentru afecţiunile critice'', a spus aceasta. "Este primul pas pe un drum lung, mai este mult de lucru înainte de a fi implementat pe scară largă. Acest studiu ne permite să îmbunătăţim în mod substanţial precizia unor măsurători clinice importante", a spus coordonatorul Emmei Chang, Kenneth Baillie, cercetător ştiinţific principal la Universitatea Edinburgh.
Concluziile studiului au fost publicate în revista Intensive Care Medicine Experimental.
