Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) - ce este, care sunt cauzele, simptomele și cum se tratează.
Întreaga lume este prinsă în capcana bolilor mintale, iar PTSD este afecțiunea zilelor noastre, afecțiune provocată de pandemia de COVID, de distanțarea fizică, de lipsa locurilor de muncă, de salariile prea mici, pensiile prea mici și de cheltuielile mult prea mari, la care s-au adăugat avertismentele despre criza financiară, creșterile ROBOR, explozia prețurilor facturilor și cel mai mult... de război, de arme nucleare, de durerea valului de ucrainieni veniți în România și de amenințările constante din ultimele mai bine de două luni.
În ceea ce-i privește pe români, cifrele sunt de-a dreptul îngrijorătoare, iar lipsa de informare, de comunicare și de educație își pun serios amprenta pe cei mai mulți oameni.
PTSD este se traduce prin tulburarea de stres post-traumatic, adică o tulburare care apare atunci când o persoană a trecut printr-un eveniment șocant, înfricoșător sau periculos.
În plus, frica declanșează multe schimbări în câteva fracțiuni de secundă în organism, pentru a ajuta la apărarea împotriva pericolului sau pentru a-l evita.
Despre PTSD, definiția exactă, simptome, cauze și tratament ne-a vorbit psihologul Radu Leca, care transmite un mesaj puternic în societate.
”Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă sindromul de stres post-traumatic, PTSD, este necesar să definim de la bun început noțiunea de traumă sau traumatism, respectiv care este evenimentul traumatizant”, a explicat, în exclusivitate pentru DC Medical, psihologul Radu Leca.
- Tot ceea ce înseamnă boală, a partenerului sau a noastră, a membrilor familiei, inclusiv a celei extinse;
- Tot ceea ce înseamnă atac fizic;
- Accident de mașină sau de motocicletă;
- În sine pandemia reprezintă o traumă extinsă pe care subiectul o simte și o să o resimtă pentru următorii ani de zile;
- Divorțul și pierderea unei persoane dragi.
”Până în anul 2018, studiile arătau că undeva, între 4 și 5% dintre români erau post-traumatizați. Acum, vă garantez, că cifrele sunt mult mai mari de 50%”, a spus Leca.
Acesta își argumentează afirmația prin faptul că ”oamenii au reînvățat să se întoarcă la sine și acolo unde au descoperit lucruri care nu le plac, respectiv cum gândesc, ce gândesc, cum sunt sau nu acceptați, suferința este foarte mare”.
De asemenea, psihologul a punctat un lucru, de care spune ”că nu trebuie ne sperie, ci trebuie doar subliniat”, și anume, că ”în urma unui accident sau a unui eveniment negativ, nu toate persoanele care sunt implicate în acest tip de accident intră în stres post-traumatic. Există oameni care sunt extrem de puternici emoțional și care nu au nicio problemă cu stresul post-traumatic”.
Manifestările PTSD sunt diferite, de la o persoană la alta, în funcție de sensibilitatea acesteia.
- Insomniile.
- Reacțiile la zgomote. De exemplu, un zgomot puternic care se întâmplă pe lângă subiectul care este diagnosticat cu PTSD, îl poate transforma pe acesta într-un om care reacționează extrem.
”O ușă trântită, în spatele subiectului cu PTSD, îl va face să se rotească și să se îndrepte spre ușă pentru a vedea ce este după aceasta”, a mai spus Leca.
Mai mult, acesta a precizat că o altă manifestare este dată de dificultatea subiectului de a adormi.
”Subiectul are gânduri rele, care i se multiplică în minte și își induce, practic, o stare de neliniște înainte de momentul de a adormi.
- Supervigilența pe care omul o are în legătură cu tot ceea ce ar putea să îl pună în pericol, ”de la un glas mai ridicat, la un zgomotul unei roți înfrânate, la o ușă trântită, la o mâncare ce are gust amar sau gust stricat.
Tot ce înseamnă de a fi speriat sau în pericol produce o accentuare a stresului”, a explicat specialistul.
- Remodelare a imaginii de sine, în raport cu ceilalți, în prezența stresului post-traumatic, respectiv izolarea de colegi și de familie.
Astfel, subiectul diagnosticat cu PTSD ”se izolează, cu de la sine putere, de ceilalți colegi de muncă/școală sau de familie, ca să nu interacționeze cu ei. Scopul lui este foarte clar. Să nu ofere răspunsuri la întrebările ce i se pot adresa.
De asemenea, el nu se izolează doar de colegi sau de familie, el se izolează de orice tip de activitatea care ar putea să îl pună într-o formă de dificultate anume. Practic, el nu vrea să mai facă nimic”, a mai spus psihologul.
- Gânduri repetitive. ”Subiectul regândește evenimentul negativ, de zeci de ori, crezând că are o soluție sau o scăpare. Nu înseamnă că și reușește asta”, mai spune Leca.
Potrivit psihologului, una dintre manifestările care ”îngenunchează” persoana diagnosticată cu PTSD este ”senzația de frică extremă și neputință maximă. O senzație de groază profundă, după orice tip de eveniment cu un mic potențial negativ pe care îl trăiește.
Subiectul se îndepărtează total, din punct de vedere social, și încearcă să abordeze stresul suplimentar după evenimentele negative cu maximum de precauție.
Toate aceste manifestări, pot apărea, în urma unor studii de specialitate, în termen de până 3 luni de la momentul declanșării, dar există și o categorie specială de oameni, la care nu apare simptomatologia ani de zile”, a mai spus psihologul.
Există trei categorii de simptome care apar în clipa în care subiectul intră sub ideea de sindrom de stres post-traumatic.
- categoria de simptome care îl ajută pe subiect să evite orice implicare în orice;
- schimbarea de dispoziție în clipa în care intră în contact cu un eveniment, negativ sau pozitiv;
- rememorarea evenimentului principal.
”Dacă înainte de pandemie, doar militarii reveniți din teatrele de operațiuni se întorceau cu PTSD, acum lucrurile sunt teribil de rele”, a subliniat psihologul.
”Stresul care apare în urma amenințării războiului este însoțit de anxietate, depresie sau abuz de substanțe indiferent de vârstă.
Războiul reprezintă, începând din februarie, cea mai mare amenințare dn punct de vedere al sănătății mintale. Atât a est-europenilor, cât și a occidentalilor. Fiindcă un om a reușit să dea o lume peste cap. În baza ideii de putere, milioane de oameni suferă”, a mai spus psihologul.
Sfatul acestuia pentru cei care se simt stresați din cauza războiului este unul de găsire a căii de a rămâne normali, chiar dacă în așteptare.
”Trebuie să găsim întotdeauna o conexiune pozitivă între ceea ce ni se spune să gândim, cu privire la un eveniment negativ, și ceea ce gândim noi singuri.
Oamenii, indiferent de vârstă, nu trebuie să se lase manipulați, nici influențați, de totalitatea elementelor care fac distincție dintre a rămâne normali și a fi foarte speriați.
Le spun tuturor care sunt speriați de război să aleagă să rămână într-o așteptare activă, dar să nu se sperie”, a mai spus specialistul, subliniind că avem de ales între a rămâne speriați și a deveni bolnavi și a rămâne în așteptare.
De asemenea, Radu Leca este de părere că oamenii au nevoie să meargă la psiholog, să urmeze cursuri de dezvoltare personală și emoțională, dar mai ales să iasă din acea izolare și să se gândească la cei din jurul lor, nu doar la sine.
Deși nu poate fi prevenit un astfel de stres post-traumatic, cu sprijin din partea unui psihoterapeut sau cu tratament medicamentos psihiatric, pacienții pot fi repuși pe o linie de plutire.
Vezi și: Legătura dintre insomnie și anxietate. Psiholog: Antidotul este încrederea în noi
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
