Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Anxietatea și depresia merg ”braț la braț”, iar simptomul comun este insomnia.
Frica ne ajută să supraviețuim, însă expunerea permanentă la informații cu un conținut negativ îi înlătură funcția importantă în adaptare și astfel poate apărea anxietatea, una dintre cele mai frecvente probleme din sfera psiho-emoționale și care în sine, reprezintă o teamă fără motiv, o stare de neliniște, o agitație.
Anxietatea poate mima orice simptom, însă frecvent apare insomnia. ”Pentru noi, semnifică un simptom al unei afecțiuni psihice și este foarte probabil ca insomnia să își aibă originea în anxietate. Tratând numai insomnia nu avem un rezultat benefic pe termen mediu sau lung. Va trebui să tratăm de fapt anxietatea”, a explicat dr. Eduard Moțoescu, medic primar psihiatru, în emisiunea ”Doctor de Bine” de la Pro TV.
Tratamentul anxietății reglează și somnul. ”Anxietatea merge de foarte multe ori braț la braț cu depresia și, din fericire, au amândouă aceeași pârghie terapeutică, una farmacologică foarte bine dovedită și eficientă”, mai spune medicul.
Uitarea poate fi de asemenea un simptom al depresiei, pe lângă insomnie, asta pentru că perioadele cu stres ridicat pot afecta și memoria, iar circuitele din creier, care controlează memoria, dar și emoțiile se suprapun cu cele care controlează reacțiile la stres.
Astfel, că pentru relaxare este recomandată îndepărtarea de sursele de informare, dar mai ales de rețele de socializare, care pun presiune pe trăirile cotidiene, iar exercițiile, în aer liber, fac cel mai bine unui creier deja suprasolicitat.
”Mediul în care trăim tot timpul o să ne agreseze și noi avem oportunitatea de a alege modul în care răspundem la aceste agresiuni. Iar o modalitate de a răspunde la aceste agresiuni care nu este bună sau care pune, în continuare, și mai multă presiune pe noi, dar asta este în controlul nostru și putem schimba. Iar antidotul la toată această presiune este de fapt încrederea în noi”, a explicat psihologul Bogdana Bursuc.
Magneziul este unul dintre mineralele esențiale, pe care ar trebui să îl consumăm în cantități mari, în fiecare zi, potrivit Medical News Today. Acesta este important în cele peste 300 de reacții enzimatice care au loc în organism, iar prezența acestuia în alimentație este necesară pentru buna funcționare a mușchilor, oaselor, fiind în același timp benefică în funcționarea optimă a sistemului nervos, precum și pentru reglarea tensiunii arteriale, susținerea sistemului imunitar, dar și producerea de energie, arată studiile.
Trebuie reținut faptul că deși nivelurile scăzute de magneziu nu provoacă simptome, deficitul pe o perioadă îndelungată are ca efect creștere riscului de hipertensiune, poate dezvolta diabetul de tip 2 și osteoporoza.
Multe alimente conțin un nivel ridicat de magneziu: nuci, semințe, legume verde închis, cereale integrale, leguminoase. Cele mai importante surse alimentare de magneziu sunt: migdale, caju, spanac, alune prăjite în ulei, lapte de soia, pâine de grâu, avocado, cartofi, iaurt degresat, banane, pește (somon), păsări de curte, carne de vită, ciocolata neagră.
Produsele din grâu pierd magneziu atunci când grâul este procesat,fapt pentru care este indicat consumul de pâine din cereale integrale. Totodată, este important de reținut că multe fructe, carne, dar și pește au un conținut scăzut de magneziu.
Deficiența de magneziu poate fi consecința abuzului de alcool, efectul secundar al unor tratamente medicale sau condiții de sănătate (tulburări gastro-intestinale sau diabet zaharat). Deficiența de magneziu este mai frecventă în rândul adulților în vârstă. (Citește mai departe AICI).
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.