Antibioticele luate înainte de a contacta virusul gripal distrug bacteriile sănătoase din intestin, cele care semnalizează celulelor de apărare a organismului, în mod special celor din plămâni,...
Antibioticele au și alte efecte devastatoare, dincolo de faptul că pot declanșa rezistența bacteriană la tratamente. În organismul uman, ele pot lăsa plămânii vulnerabili la virusurile gripale, ceea ce duce la infecții și simptome semnificativ mai proaste, constată un nou studiu realizat pe șoareci, la Institutul Francis Crick.
Studiul, publicat în jurnalul Cell Reports, a arătat că semnalele din bacteriile intestinale ajută la menținerea unei prime linii de apărare în mucoasa pulmonară. Atunci când șoarecii cu bacterii intestinale sănătoasae au fost infectați cu virus gripal, în jur de 80% dintre ei au supraviețuit. Dar dacă înainte de a fi infectați cu virus gripal li s-a administrat antibiotice, doar o treime au supraviețuit gripei!
„Am constatat că antibioticele pot distruge rezistența timpurie la gripă, ceea ce aduce dovezi suplimentare care arată că acestea nu ar trebui să fie luate sau prescrise cu ușurință", a epxlicat Dr. Andreas Wack, care a condus de cercetare la Institutul Francis Crick.
„Utilizarea necorespunzătoare nu numai că promovează rezistența la antibiotice și ucide bacteriile intestinale utile, dar poate, de asemenea, să ne lase mai vulnerabili la viruși. Acest lucru ar putea fi relevant nu numai la oameni, ci și la animalele din ferme, deoarece multe ferme din întreaga lume utilizează profilactic antibiotice. Cercetări largi în aceste medii sunt necesare urgent pentru a vedea dacă acest lucru le face mai sensibile la infecțiile virale".
Studiul a constatat că semnalul de tip I al interferonului, care este cunoscut că reglementează răspunsurile imune, a fost esențial pentru apărarea timpurie. Printre genele pornite de interferon la șoareci se află și gena Mx1, care este echivalentă cu gena MxA umană. Această gena antivirală produce proteine care pot interfera cu replicarea virusului gripal. Deși de multe ori studiat in celulele imune, cercetătorii au descoperit abia acum că semnalele pentru interferon influențate de microbiotă pot, de asemenea, să pastreze genele antivirale active în căptușeala plămânilor, împiedicând virusul să se răspândească.
„Am fost surprinși să descoperim că celulele mucoasei pulmonare, mai degrabă decât celulele imune, au fost responsabile pentru rezistența timpurie la gripă indusă de microbiotă", spune Andreas.
„Studiile anterioare s-au concentrat asupra celulelor imune, dar am constatat că celulele din căptușeală sunt mai importante pentru etapele timpurii ale infecției, acestea fiind singurul loc în care virusul se poate multiplica, astfel că acestea reprezintă cheia în lupta împotriva gripei. Bacteriile din intestin trimit un semnal care păstrează celulele mucoasei pulmonare pregătite, împiedicând virusul să se multiplice atât de repede", a continuat cercetătorul.
„Este nevoie de aproximativ două zile pentru ca celulele imune să producă un răspuns, timp în care virusul se înmulțește în căptușeala pulmonară. La două zile după infecție, șoarecii tratați cu antibiotice aveau de cinci ori mai mult virus în plămâni. Pentru a face față acestei amenințări mai mari, răspunsul imun este mult mai puternic și mai dăunător, ducând la simptome mai severe și la rezultate mai grave", a arătat el.
Pentru a testa dacă efectul protector a fost legat mai degrabă de bacteriile intestinale decât de procesele locale din plămâni, cercetătorii au tratat șoareci cu antibiotice și apoi au repopulat bacteriile intestinului prin transplantul de fecale. Această semnalizare restabilită pentru interferon și rezistența la gripă asociată, sugerează că bacteriile intestinale joacă un rol crucial în menținerea apărării.
„Analizate împreună, concluziile noastre arată că bacteriile intestinale ajută la menținerea celulelor non-imune pregătite pentru atac, în altă parte a corpului", spune Andreas.
„În aceste condiții, subiecții sunt mai bine protejați de gripă, deoarece genele antivirale sunt deja pornite atunci când apare virusul. Deci, atunci când virusul infectează un organism pregătit, e a pierdut deja lupta înainte de a începe. Prin comparație, fără bacterii intestinale, genele antivirale nu vor apărea până când răspunsul imun nu se desclanșează. Acesta este uneori prea târziu, deoarece virusul s-a multiplicat deja de mai multe ori, deci un răspuns imun masiv și dăunător este inevitabil".
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
