Bacterie transformată în superbacterie de regimul alimentar occidental
Bacteria Clostridium difficile, care provoacă stări diareice, evoluează într-o superbacterie care se înmulțește datorită regimului alimentar occidental, foarte bogat în zahăr, susține un studiu....
Bacterie, superbacterie, zahăr. Un studiu realizat de Institutul Wellcome Trust Sanger, Marea Britanie, susține că bacteria C. difficile se transformă într-o superbacterie datorită unui regim alimentar foarte bogat în zahăr.
Coordonatorul studiului, Nitin Kumar, bioinformatician la Institutul Wellcome Trust Sanger, spune că bacteria produce spori care se răspândesc în condiţii de igienă insuficientă, prin contact cu materii fecale şi este întâlnită în special în toalete, băi şi pe suprafeţele pe care oamenii le ating fără a se fi spălat pe mâini după ce folosesc toaleta. Aceasta devine din ce în ce mai rezistentă la dezinfectanţii folosiţi în mod obişnuit în spitale, potrivit Agerpres, care citează Live Science.
Echipa de cercetare a adunat 906 tulpini diferite de C. difficile din mediu, provenite de la oameni şi de la animale ca porci, câini sau cai. Autorii studiului au analizat şi au comparat ADN-ul acestor diferite tulpini şi au ajuns la concluzia că bacteriile C. difficile sunt în curs de evoluţie în două specii distincte.
Bacterie, superbacterie, zahăr: teste pe rozătoare
Ca să fie considerate ca aparţinând aceleiaşi specii, un grup de organisme trebuie să aibă în comun cel puţin 95% din genom, iar cele două specii au în comun între 94% şi 95% din ADN, conform lui Kumar. Acest fapt arată că bacteria "se află în curs de speciaţie" (formare a unor specii noi ca urmare a unor procese biologice n.r.), adaugă cercetătorii.
Una dintre cele două specii - C. difficile clade A - se răspândeşte în mediul intraspitalicesc. Autorii studiului au observat că această bacterie apare cu o frecvenţă de 70% în mostrele culese de la pacienţi. Analiza ADN sugerează că aceste specii emergente au început să evolueze în urmă cu aproximativ 76.000 de ani şi, în cele din urmă, genele lor au suferit mutaţii care permit metabolizarea mai eficientă a zaharurilor precum şi formarea de spori rezistenţi la soluţiile dezinfectante.
În urma testelor pe șoareci, cercetătorii au descoperit că bacteria C. difficile clade A se înmulțește şi colonizează foarte eficient sistemul digestiv al şoarecilor care au primit hrană bogată în zaharuri simple, glucoza şi fructoza.
Autorii studiului concluzionează că pacienţii infectaţi cu C. difficile clade A ar trebui să aibă în vedere trecerea la diete sărace în zaharuri, iar spitalele ar trebui să opteze pentru alte produse dezinfectante.
Studiul a fost publicat în Nature Genetics. Poate fi consultat, AICI.
-
Ce se întâmplă în corp imediat după ce mănânci zahăr?03.12.2025, 12:30
-
-
De ce scade pulsul sub 60 BPM? Când e motiv de îngrijorare03.12.2025, 11:56
-
-
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
EXCLUSIV De ce rabia sperie mai mult decât gripa. Dr. Adrian Marinescu, dezvăluiri
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Un nou virus gripal de origine animală ar putea declanșa următoarea pandemie. Medicii, în alertă
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
