Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Vezi și: Riscurile ascunse ale produselor de îndepărtare a lacului de unghii. Ce trebuie să știi
Un număr semnificativ de persoane din Anglia trăiesc cu simptomele Long-COVID fără să fie diagnosticate, arată un nou studiu realizat de Universitatea din Southampton. Potrivit analizei, aproape 10% dintre respondenți suspectează că ar putea avea această afecțiune, dar rămân nesiguri din cauza lipsei unui diagnostic clar, stigmatizării sau îndoielilor personale.
Datele dintr-un sondaj realizat de NHS England și analizate de cercetătorii Universității din Southampton arată că 9,1% dintre persoanele din Anglia suspectează că ar putea avea Long-COVID, dar nu sunt sigure. În plus, 4,8% dintre respondenți au raportat că suferă de această afecțiune.
Cercetarea, publicată pe 18 martie în jurnalul Health Expectations, arată că Long-COVID afectează mai ales persoanele din medii dezavantajate, anumite grupuri etnice, părinții sau îngrijitorii, precum și pe cei cu alte probleme de sănătate preexistente.
Profesorul Nisreen A. Alwan, co-autor al studiului și unul dintre principalii cercetători în domeniul Long-COVID, subliniază impactul disproporționat al bolii.
"Această analiză oferă dovezi suplimentare privind inechitatea legată de Long-COVID, deoarece persoanele deja dezavantajate în societate sunt mai predispuse să fie afectate. De asemenea, ne arată că mulți oameni nu sunt siguri dacă au această afecțiune și ar putea avea nevoie de diagnostic, tratament și sprijin.
Long-COVID continuă să fie o problemă semnificativă, cu impact asupra indivizilor, familiilor, economiei și societății în ansamblu. Trebuie să facem mai mult pentru a preveni această afecțiune, pentru a o diagnostica și pentru a sprijini corespunzător persoanele afectate", a subliniat prof. Nisreen A. Alwan.
Vezi și: Dieta care favorizează dezvoltarea cancerului pulmonar. Alimentează tumorile
Long-COVID este o boală cronică cauzată de infecția cu SARS-CoV-2 și poate afecta grav viața de zi cu zi a pacienților. Printre simptome se numără oboseala, dificultățile de respirație, "ceața cerebrală" și palpitațiile, alături de multe altele.
Cercetătorii au analizat peste 750.000 de răspunsuri din GP Patient Survey 2023 pentru a înțelege prevalența Long-COVID și factorii asociați cu lipsa unui diagnostic clar.
COVID - FOTO: Freepik@recstockfootage
Studiul a constatat că persoanele sub 25 de ani, bărbații, anumite grupuri etnice minoritare și cei fără afecțiuni cronice preexistente sunt mai susceptibili să fie nesiguri dacă au Long-COVID.
Bărbații, în general, sunt mai puțin predispuși să solicite îngrijiri medicale decât femeile, ceea ce ar putea explica parțial nivelul ridicat de incertitudine în rândul acestora. Cercetătorii sugerează, de asemenea, că stigmatizarea și îndoiala de sine îi pot descuraja pe oameni să caute un diagnostic.
Mirembe Woodrow, doctorand la Universitatea din Southampton și autorul principal al analizei, subliniază importanța creșterii gradului de conștientizare.
"Am fost surprinși să descoperim că atât de mulți oameni nu sunt siguri dacă au Long-COVID sau nu. Studiul arată că mai este mult de lucru pentru a crește nivelul de informare și pentru a elimina barierele care împiedică accesul la diagnostic, tratament și sprijin.
Nu ne dorim ca Long-COVID să devină un nou factor care contribuie la adâncirea inegalităților în domeniul sănătății din Marea Britanie", a spus Mirembe Woodrow.
Cele mai recente date din GP Patient Survey 2024 indică faptul că prevalența Long-COVID (5,0%) și incertitudinea legată de diagnostic (9,0%) nu sunt în scădere.
Echipa profesorului Alwan intenționează să continue cercetările pentru a identifica factorii care influențează inegalitățile legate de Long-COVID, atât în ceea ce privește prevalența și impactul, cât și accesul la sprijin și tratament.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Această boală face ravagii după pandemia de COVID. Restricțiile impuse în timpul pandemiei, au acum un efect de domino.
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Asta este cea mai mare greșeală pe care o faci când ești răcit. Medicii trag un semnal de alarmă.
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
