Epidemie de rujeolă: cum să te ferești de boală. Trebuie să ne revaccinăm?
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Cercetătorii de la Liverpool School of Tropical Medicine (LSTM) și Imperial College din Londra au realizat medicamente care ar putea ajuta la combaterea oricărei potențiale noi pandemii de gripă, prin...
Într-o lucrare publicată ieri în Jurnalul de Imunologie (Journal of Immunology), echipa condusă de profesorul Richard Pleas de la Liverpool School of Tropical Medicine (LSTM), arată că prin bioinginerie o parte dintr-un anticorp poate viza proteinele virale care permit gripei să se transforme și să devină fatală pentru oameni.
Anul trecut am marcat centenarul pandemiei de gripă din 1918, care se presupune că a ucis aproape 100 de milioane de oameni, la nivel mondial, devenind astfel cea mai mortală pandemie din istoria înregistrată a omenirii. Anual, la nivel global, gripă ucide între 300.000 - 650.000 de oameni, în special la copii și vârstnici.
Într-un material dat publicității de Liverpool School of Tropical Medicine (LSTM), profesorul Pleass a explicat: „Vaccinurile împotriva gripei au un impact limitat asupra sănătății publice în timpul pandemiilor, iar vaccinurile antigripale actuale sunt mai puțin eficace decât vaccinurile pentru multe alte boli infecțioase. Asta deoarece virusurile gripale care circulă în populațiile umane și animale modifică două proteine virale cheie de suprafață, hemaglutinina (HA) și neuraminidaza (NA), permițându-le astfel să scape de anticorpii de protecție produși prin infecție sau vaccinare".
Atât HA cât și NA țintesc un monozaharid - acidul sialic-, care se găsește în abundență pe receptorii celulelor care alcătuiesc tractul respirator al mamiferelor, pe care virusul îl folosește pentru a intra în organism. Contactele de legare ale acidului sialic de HA și NA nu se mută ușor, altfel virusul nu ar fi capabil să infecteze celulele umane.
Echipa a proiectat fragmente de anticorpi Fc cu acid sialic sporit care vizează aceste părți conservate, atât atât de HA cât și de NA, legând virusurile gripale și astfel blocând interacțiunile lor cu celulele umane.
Prin direcționarea acidului sialic, aceste entități biologice modificate pot fi de asemenea utile în controlul altor agenți patogeni, cum ar fi streptococii din grupa B, Streptococcus pneumoniae, Mycoplasma genitalium și virusul bolii Newcastle.
„O mai bună terapie antigripală este necesară de urgență", spune profesorul. „Transferul de anticorpi de la persoanele care se recuperau după gripă în timpul pandemiilor din anii 1918 și 2009 a redus mortalitatea din cauza gripei cu 50% și, respectiv, 26%. Cu toate acestea, pentru a fi utile, aceste medicamente pentru anticorpi (denumite și FLU-IVIG) trebuie să fie fabricate înaintea viitoarelor epidemii, ceea ce este în mod evident problematic, deoarece pot exista activități modeste sau puțin neutralizante împotriva tulpinilor nou apărute. Prin urmare, combinațiile de medicamente existente, inclusiv FLU-IVIG, cu blocanți ai acidului sialic, ar putea spori eficacitatea acestora, împotriva următoarei pandemii".
Profesorul Sara Marshall, sef al departamentului de Științe clinice și fiziologice la Wellcome Trust, care a acordat finanțare pentru această lucrare, a declarat: „Acesta este un proiect fascinant și unul care ar putea avea un impact cu adevărat vast, nu numai pentru gripă, ci ca o tehnologie - platforma pentru a dezvolta noi medicamente pentru numeroase alte boli care sunt tratate în prezent cu anticorpi".
Tehnologia descrisă este disponibilă pentru licențiere.
Studiul, integral (open acces), poate fi consultat AICI.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Ce trebuie să știi despre metapneumovirus și cum te protejezi de el. Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV), virusul care a stârnit panică mondială.
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Ce este, de fapt, tusea măgărească și de ce i se spune așa? E mai gravă decât crezi și poate fi extrem de periculoasă.
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.