7 obiceiuri alimentare pentru scăderea tensiunii arteriale. Cu ce poate fi înlocuită sarea din bucate

Hipertensiunea arterială este o condiție medicală frecventă ce afectează arterele corpului. Când tensiunea arterială este crescută, forța sângelui împinge în pereții arterelor, în mod constant prea mare, iar acest lucru face ca inima să lucreze mai mult pentru a pompa sângele.

Hipertensiune arterială este considerată tensiunea cu valori mai mari de 130/80mm Hg.

Vezi și: Ce faci dacă e cutremur noaptea. Ce este "triunghiul supraviețuirii" și de ce trebuie să ai un rucsac de URGENȚĂ. Biriș: Se rămâne fără curent și fără semnal la telefon

Hipertensiunea arterială, cauze și factori de risc

Cauza hipertensiunii arteriale depinde de tipul acesteia: hipertensiune arterială primară, care nu are o cauză identificată, dar se dezvoltă treptat, motiv pentru care este cunoscută și ca ”ucigașul tăcut”, respectiv, hipertensiunea arterială secundară, care poate să apară în urma unor afecțiuni medicale ori a unor tratamente medicamentoase.

În acest al doilea tip de hipertensiune, cauzele includ:

- bolile renale

- bolile endocrine

- apnee obstructivă în somn

- defecte congenitale ale inimii

- medicamente precum pilule contraceptive, corticosteroizi, antiinflamatoare nesterioidiene.

De asemenea există și o serie de factori de risc, nemodificabili și modificabili, precum:

- vârsta, peste 65 de ani

- istoricul familial de hipertensiune

- consumul ridicat de alcool

- consumul ridicat de sare

- fumatul

- stresul

- obezitatea

- sedentarismul, arată MayoClinic.

Mai mult decât atât, este cunoscut faptul că hipertensiunea arterială este, la rândul său, factor de risc pentru atacul de cord și accidentul vascular cerebral. Un motiv în plus pentru a acorda mai multă atenție acestei condiții medicale și de a reduce din factorii de risc modificabili, precum elementele ce țin de stilul de viață.

Vezi și: Respirația șuierătoare, wheezing, cauze, simptome, tratament. Poate avea legătură și cu tulburările gastroesofagiene

7 obiceiuri alimentare pentru scăderea tensiunii arteriale

În acest sens, nutriționiștii au elaborat o serie de obiceiuri alimentare ce pot ajuta în scăderea tensiunii arteriale din dietă.

Feriți-vă de sare ”ascunsă”

Medicii și specialiștii în nutriție atrag atenția cu privire la consumul de sare, care este aproape dublu față de cât recomandă OMS, adică 5 grame pe zi, cantitate în care este inclusă atât sarea pe care o adăugăm la gătit, cât și cea din alimente. Iar produsele ultraprocesate au un conținut ridicat de sare.

Este important să fiți atenți la etichetele produselor pe care le achiziționați, deoarece sarea poate fi prezentă în multe dintre acestea, precum pâine, brânză, sosurile pentru salată sau diferite condimente. De exemplu, o jumătate de cană de brânzică de casă poate conține 373 mg de sare.

Consumați fibre

Consumul crescut de leguminoase, cereale integrale, fructe și legume poate să vă ajute în reducerea hipertensiunii arteriale.

”Aceste alimente promovează sănătatea inimii nu doar prin conținutul de fibre, ci și prin cel de micronutrienți și antioxidanți”, afirmă nutriționistul Rhyan Geiger, notează EatThis. De altfel, studiile arată că un consum ridicat de fibre este asociat cu scăderea tensiunii arteriale.

Clătiți legumele de la conservă

Ideal ar fi să puteți consuma leguminoasele boabe proaspete, fierte în casă, însă în cazul în care singura posibilitate pe care o aveți este varianta la conservă, nutriționiști vă îndrumă să clătiți respectivele boabe pentru a înlătura surplusul de sare folosit pentru conservare.

O analiză a FALCC (The Food Alalysis Laboratory Control Center) a arătat că o simplă clătire a legumelor de la conservă poate reduce conținutul de sare cu 9-23%.

Trebuie reținut, de asemenea, faptul că produsele din carne procesată au un conținut mai crescut de sare în comparație cu carnea proaspătă.

Înlocuiți sarea

Dacă mâncarea dvs are nevoie de un strop de sare, dar și de savoare, nutriționiștii recomandă să încercați fulgii de varec (kelp), o algă brună, cunoscută pentru conținutul sodiu, dar și de iod, magneziu, calciu și fier.

”Varecul este un tip de alge marine uscate și mărunți, care pot fi folosite în loc de sare pentru a conferi un gust savuros”, afirmă nutriționistul Sara Kahn.

Un alt condiment alternativ este sarea de susan, care poate fi folosită la salate, supe, paste, pește sau pui.

”Realizată dintr-un amestec de semințe de susan prăjite și o cantitate mică de sare de mare, este mai săracă în sodiu decât sarea de masă și oferă calciu, potasiu și fier”, spune Kahn.

Aromatizați mâncarea cu ierburi

Mulți se gândesc că prin reducerea sării din mâncare, aceasta va fi mai puțin savuroasă, însă natura ne oferă alternative interesante pentru a ne condimenta mâncarea preferată.

Condimente. FOTO: Freepik

Iar una dintre acestea este folosirea ierburilor aromate, care pe lângă un gust plăcut pe care îl oferă alimentelor, vine și cu un boost important de antioxidanți.

”Când un fel de mâncare este asezonat corespunzător, de multe ori nici nu mai este nevoie de atât de multă sare”, spune dieteticianul  Jamie Nadeau.

Cele mai cunoscute produse cu care se poate asezona un fel de mâncare sunt: ceapa, usturoiul, sucul de lămâie, dar și multitudinea de plante aromatizate, care pot fi combinate în multiple variante, în funcție de gustul fiecăruia.

Creați-vă propriul sos

În locul sosurilor pentru salate sau sushi, care sunt pline de sare, grăsime și conservanți, încercați să vă preparați propriul sos, la care să puteți controla cantitatea de sare.

O combinație de ulei de măsline cu usturoi poate să fie o soluție foarte bună, astfel veți avea și antioxidanții din usturoi, dar și acizii grași Omega 3 din uleiul de măsline, ambele fiind două elemente care ajută sănătatea inimii.

Atenție la masa luată în oraș

A lua prânzul sau cina în oraș poate să fie o adevărată provocare în situația în care doriți să reduceți consumul de sare. Iar acest lucru se întâmplă pentru că acolo nu aveți niciun fel de control cu privire la conținutul nutrițional al preparatelor.

În acest context, în România, printr-un ordin al președintelui ANPC, Horia Constantinescu, au fost stabilite ”modalitățile de aducere la cunoștința consumatorilor a informațiilor referitoare la produsele finite sau mâncărurile preparate oferite spre comercializare consumatorului, pentru consumul pe loc sau la domiciliu, de către unitățile de restaurație colectivă”, se arată într-un comunicat al instituției.

Vezi și: Testele genetice, importante pentru depistarea mutațiilor care duc la cancere. Săbău: Între 5 și 10% sunt cancere ereditare