Un atac de cord clasic, numit și infarct miocardic, presupune întreruperea bruscă și completă a fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a inimii. Dar există și un al doilea tip, cauzat de o reducere...
În filme și seriale, când o persoană face un atac de cord, de obicei se prinde cu mâna de piept și cade la pământ. Dar majoritatea atacurilor de inimă nu sunt în realitate așa de „dramatice" și nici nu sunt toate la fel.
„Două cazuri de atac de cord nu sunt identice și nici nu se produc în mod similar", spune dr. Krishna Aragam, cardiolog la Spitalul General Massachusetts, afiliat la Harvard.
„Unele atacuri de cord au semne mai subtile, dar pot fi la fel de grave și chiar mortale dacă nu sunt tratate imediat".
Există două tipuri de atac de cord (infarct miocardic) pe care oamenii le pot experimenta. Ambele implică acumularea de depozite grase numite plăci într-una sau mai multe dintre arterele coronare, care alimentează cu sânge musculatura inimii.
Un atac de cord care apare atunci când o placă (depusă pe artere) se rupe, cauzând formarea unui cheag de sânge. Cheagul blochează artera, întrerupând brusc fluxul de sânge către o parte a inimii.
Un atac de cord se întâmplă atunci când îngroșarea placilor restricționează sever circulația sângelui în inimă, dar nu o blochează în întregime.
„S-ar putea să vă simțiți bine, dar brusc aveți simptome de atac de cord, cum ar fi dureri toracice severe, greață, transpirație și durere în maxilar și de braț stâng", spune dr. Aragam.
În comparație, simptomele atacului de cord de tip 2 pot apărea atunci când există o îngustare a arterei coronare de lungă durată (de obicei 80% sau mai mult), dar fără rupere de placă. Atunci când apar simptome, ele sunt adesea subtile sau nu durează mult și mulți oameni pur și simplu le ignoră. De exemplu, este posibil să simțiți o presiune ușoară asupra pieptului sau arsuri la stomac, amețeli, dificultăți de respirație și oboseală bruscă.
În timp ce ambele tipuri de infarct sunt grave, tip 2 poate fi cel mai mortal dintre cele două. De fapt, un studiu efectuat în 2014 cu peste 3.700 de persoane, publicat în Jurnalul American de Medicină (The American Journal of Medicine), a constatat că aproximativ 50% dintre persoanele care suferă de atacuri de tip 2 mor într-un interval de doi ani, comparativ cu doar 26% dintre cei care au un atac de tip 1.
Principalul motiv este că persoanele care suferă de atacuri de cord de tip 1 primesc adesea asistență medicală imediată și primesc fie medicamente pentru a distruge cheagurile, fie un stent pentru a deschide blocajele. „În comparație, simptomele infarctului de tip 2 de multe ori nu se simt ca fiind severe, așa că mulți oameni le ignoră și nu caută îngrijirea medicală de care au nevoie", spune dr. Aragam.
Riscul de a avea un atac de cord de tip 2 crește atunci când stresul pune mai multă presiune pe inimă. E ca și cum ai conduce pe o autostradă cu trei benzi, dar la un moment dat două benzi sunt blocate, așa că traficul se înghesuia doar pe una. La o oră de vârf, se va produce inerent un blocaj, care va afecta pe toate cele trei benzi.
„Blocajul de trafic este dat de inima ta care cere mai mult sânge, dar nu se poate obține suficient prin artera foarte îngustată", spune dr. Aragam. „Și cu cât cererea este mai mare, cu atât mai intense sunt simptomele pe care le puteți avea și cu atât mai mare este riscul de deteriorare a inimii".
Această solicitare tinde să crească în timpul unei perioade de stres fizic sau emoțional, cum ar fi când sunteți bolnav, primiți vești triste sau manifestați prea mult entuziasm, spune dr. Aragam. Stresul prelungit tinde să agraveze bolile cardiace și să crească riscul pentru ambele tipuri de infarct miocardic.
Pesiune apusă pe inimă crește, de asemenea, atunci când aveți un stres de tip „bun", cum ar fi în timpul exercițiilor fizice. „Antrenamentele nu sunt rele pentru inimă, dar în funcție de intensitate și durată, poți obosii mai repede decât de obicei sau simți mai mult disconfort decît de obicei", spune dr. Aragam.
Trebuie să știți care sunt semnele și simptomele infarctului de tip 2, astfel încât să realizați că atunci când le aveți e neesar să mergeți urgent la medic. „Fiți mereu conștient de orice schimbări fizice noi, indiferent cât de nevinovate par să fie", sugerează dr. Aragam.
„De exemplu, dacă vă simțiți uneori amețit când vă ridicați brusc, acest lucru nu este o problemă. Dar dacă episoadele sunt mai frecvente, durează mai mult sau se întâmplă în scenarii noi, atunci trebuie să vă adresați imediat medicului dumneavoastră".
Același lucru se întâmplă și cu orice disconfort toracic, senzație de arsuri la stomac, de oboseală și de scurtare a respirației atunci când sunteți bolnav sau în timpul oricărui fel de efort.
„Nu atribuiți niciodată aceste simptome vărstei înaintate și nu ezitați că spuneți medicului dumneavoastră că aveți aceste simptome", spune dr. Aragam.
„Corpul vă trimite un avertisment, așa că ar fi bine să-l ascultați".
Aditivul găsit la orice pas, asociat cu decesele din cauze cardiovasculare. Crește dramatic inflamația din organism.
Milioane de cardiaci, tratați greșit. Alarmă de ultimă oră în cardiologie.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
