EXCLUSIV Bolile cardiace, între moștenire genetică și stilul de viață. Diana Mihalcea: Există anumite predispoziții. Favorizează apariția bolii

Bolile cardiace pot să apară din mai multe motive. Există și o bază genetică ce stă la apariția acestora, dar stilul de viață al fiecăruia este un factor...
Bolile cardiace pot fi moștenite, dar stilul de viață este cel care cântărește cel mai mult în cazul acestora. Bolile cardiace pot avea o componentă genetică, adică pot fi influențate de moștenirea genetică primită de la părinți. Există diverse afecțiuni cardiovasculare care au fost asociate cu anumite modificări genetice.
Dr. Diana Mihalcea, medic primar Cardiologie, a explicat în exclusivitate la Pastila de Frumusețe de la DC MEDICAL și Spectacola, cât contează genetica și cât contează stilul de viață în apariția bolilor cardiovasculare.
”Din păcate, genetica nu este atât de bine studiată, pentru că, pe românește, pentru genetică îți trebuie bani, adică îți trebuie bani pentru cercetare, lucru care nu se întâmplă de cele mai multe ori și atunci rămân niște lacune. Evident că există anumite patologii cardiovasculare în care știm clar că există o componentă genetică.
De exemplu, în cardiomiopatia hipertrofică, adică o boală în care peretele inimii este foarte gros, este dovedit că sunt anumite gene care nu sunt în regulă și ele favorizează apariția bolii.
Sunt descrise diverse predispoziții generice, deci oarecum ceva modificări, de exemplu la pacientul hipertensiv sau chiar la pacientul care face o boală de artere de inimă. Există anumite predispoziții sau modificări genetice”, a explicat dr. Diana Mihalcea, medic primar Cardiologie, în exclusivitate la Pastila de Frumusețe de la DC MEDICAL și Spectacola.
Vezi și: Boala de inimă care apare din cauza supărărilor. Diana Mihalcea: Mimează un infarct
Stilul de viață, factor decisiv pentru apariția bolilor cardiovasculare
Influența genetică este doar unul dintre mai mulți factori care contribuie la apariția bolilor cardiace. Factorii de mediu, cum ar fi stilul de viață, alimentația, nivelul de activitate fizică, fumatul și consumul excesiv de alcool, joacă, de asemenea, un rol crucial.
Nu toate bolile cardiace sunt pur genetice, iar un stil de viață sănătos poate influența semnificativ riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, chiar și în cazul unei predispoziții genetice. Este important să existe o abordare echilibrată, combinând atât informații genetice, cât și măsuri preventive legate de stilul de viață pentru a menține sănătatea cardiovasculară.
”Există, evident însă și un element esențial legat de stilul de viață. Până la urmă poți să ai o predispoziție genetică și nu-i obligatoriu să faci boala, chiar dacă părinții tăi au făcut-o, dar dacă stilul tău de viață este unul complet haotic, probabilitatea să faci boală cardiovasculară e foarte mare.
Vezi și: Ce declanșează criza de epilepsie. Cum să acorzi primul ajutor unei persoane care are convulsii
Înseamnă că ești extrem de sedentar. Nu există degeaba aceste spoturi la televizor în care ni se spune că trebuie să mergem pe jos măcar 30 minute. Mișcarea are rolul ei.
Înseamnă că mănânci haotic, înseamnă că nu-ți respecți momentele de somn, orele de somn, nu respecți echilibru veghe-somn, înseamnă că mănânci lucruri care nu sunt în regulă, înseamnă că fumezi și ajungi practic la apariția acestor factori de risc cardiovascular”, a mai spus dr. Diana Mihalcea, medic primar Cardiologie, în exclusivitate la Pastila de Frumusețe de la DC MEDICAL și Spectacola, ce este boala inimii frânte.
Vezi mai multe în VIDEO:
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
Radiografia sistemului medical. Ce vrea ministerul și care sunt așteptările cadrelor medicale
Sedentarismul, factor agravant pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: La fiecare două ore, o mică pauză de două minute
Ce înseamnă, de fapt, menopauza. Dr. Virginia Țârlea: Orice femeie trebuie să știe asta
Marele avantaj al colonoscopiei. Cât de des se recomandă. Dr. Eliza Gangone (SANADOR) explică
Dependența explicată de dr. Adrian Atasiei: criterii, diferența dintre consum ocazional și comportament compulsive
Cât cheltuiește România pe sănătate pe cap de locuitor în 2025. Comparație cu UE
Câte scaune pe zi e normal să ai? Primul semn că ești constipat
Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Biopsia lichidă, rol în diagnosticul și supravegherea dinamică a cancerului
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
"Știm exact ce provoacă infarct și AVC cu mulți ani înainte!" Lecția profesorului John Deanfield, cardiolog de renume
Cum îți poți evalua rezerva ovariană și fertilitatea. Dr. Lucia Luchian: Se poate recolta oricând
Acces inegal la sănătate. Radu Gănescu: Zona rurală este foarte deficitară la serviciile medicale. Pacienții ajung târziu
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.