Un accident vascular cerebral apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt sau redus semnificativ. Sunt mai mulți factori care contribuie la declanșarea unui AVC, dar unul este...
Un accident vascular cerebral reprezintă echivalentul unui atac de cord pentru creier și apare atunci când există o problemă în fluxul sanguin către o parte a creierului. Aceasta poate să apară atunci când vasele de sânge sunt blocate sau din cauza unei hemoragii în creier. Accidentele vasculare cerebrale sunt o urgență care pune viața în pericol, iar asistența medicală imediată este crucială pentru a preveni leziuni permanente sau deces.
Un accident vascular cerebral este o afecțiune gravă de viață care apare atunci când o parte a creierului nu primește suficient flux sanguin. Acest lucru se întâmplă cel mai frecvent din cauza unei artere blocate sau a unei hemoragii în creier. Fără o aprovizionare constantă cu sânge, celulele cerebrale din acea zonă încep să moară din lipsa oxigenului.
Accidentul vascular cerebral reprezintă o urgență medicală în care fiecare secundă contează. Dacă dumneavoastră sau cineva din jurul dumneavoastră prezintă simptome ale unui accident vascular cerebral, sunați IMEDIAT la 112 (sau la numărul local de servicii de urgență). Cu cât accidentul vascular cerebral este tratat mai rapid, cu atât este mai probabil să vă recuperați fără dizabilități.
Hipertensiunea arterială - FOTO: Freepik@tashasinchuk
Dr. Diana Mihalcea, medic primar Cardiologie, a explicat în exclusivitate la Pastila de Frumusețe de la DC MEDICAL și Spectacola, cauza principală și asimptomatică ce poate duce la declanșarea unui AVC.
”Cel mai grav îmi vine în minte pacientul poate să stea pe tensiune undeva, nu știu 180-200mm, complet asimptomatic. La un moment dat se enervează după nu știu câte cafele, după nu știu câte țigări. Un conflict cu cineva din jur poate să facă un salt hipertensiv. Undeva la 240-260mm. Arterele din corp, mai ales arterele din cap, nu sunt pregătite pentru o presiune atât de mare a sângelui și ele cedează.
Asta înseamnă că pacientul își va inunda o parte din creier cu sânge, adică va face un accident vascular hemoragic. Este o urgență, evident severă, neurologică.
Pacientul poate să rămână cu sechele plecând doar de la o simplă tensiune arterială pe care dacă ar fi tratat-o, evident că ar fi evitat o complicație atât de severă”, a explicat dr. Diana Mihalcea, medic primar Cardiologie, în exclusivitate la Pastila de Frumusețe de la DC MEDICAL și Spectacola.
Oricine poate suferi un accident vascular cerebral, de la copii la adulți, dar există persoane care au un risc mai mare decât altele. Accidentele vasculare cerebrale sunt mai frecvente la persoanele de peste 65 de ani.
Există și anumite afecțiuni medicale care cresc riscul de accident vascular cerebral, inclusiv hipertensiunea arterială, hiperlipidemia (colesterolul crescut), diabetul de tip 2 și persoanele care au antecedente de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau ritmuri cardiace neregulate, cum ar fi fibrilația atrială.
Accidentele vasculare cerebrale sunt foarte comune. La nivel global, accidentele vasculare cerebrale se situează pe locul doi printre cele mai frecvente cauze de deces.
Diferite zone ale creierului controlează abilități diferite, așa că simptomele accidentului vascular cerebral depind de zona afectată. Simptomele accidentului vascular cerebral pot implica una sau mai multe dintre următoarele:
Vezi și: Primul semn vizibil al colesterolului mărit. Simptomul care îți arată că arterele sunt blocate
- Slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului.
- Afazie (dificultăți sau pierdere a abilității de a vorbi).
- Vorbește neclar sau în mod neinteligibil (disartrie).
- Pierderea controlului muscular pe o parte a feței.
- Pierderea bruscă — parțială sau totală — a unuia sau mai multor simțuri (vedere, auz, miros, gust și atingere).
- Vedere încețoșată sau dublă (diplopie).
Vezi și: Ce se întâmplă când mănânci pâine pe stomacul gol. Efectul catastrofal pe care îl are
- Pierderea coordonării sau neîndemânare (ataxie).
- Amețeli sau vertij.
- Grețuri și vărsături.
- Instabilitate emoțională și schimbări de personalitate.
- Confuzie sau agitație.
- Pierdere de memorie (amnezie).
- Dureri de cap (de obicei, bruste și severe).
- Leșin sau pierdere de conștiență.
- Comă, potrivit Cleveland Clinic.
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
