Defibrilatoare distribuite cu drone victimelor în stop cardiac mai repede decât cu ambulanțele. STUDIU

„Dronele au livrat un defibrilator extern automat (DEA) chiar în fața ușii caselor rezidențiale, unde se produc cele mai multe stopuri cardiace, precum și în primele minute ale unui stop cardiac”, a spus autorul studiului, dr. Sofia Schierbeck, de la Spitalul Universitar Karolinska, Stockholm, Suedia. „Când a ajuns o dronă înaintea ambulanței, a fost cu aproape două minute mai rapidă. Pe măsură ce tehnologia dronelor se îmbunătățește, ar trebui să fie posibilă creșterea numărului de pacienți și a beneficiilor în timp” .

Studiul a fost prezentat la Congresul Societății Europene de Cardiologie ESC 20211 și publicat în European Heart Journal (link direct studiu)

Stopul cardiac este o afecțiune care pune viața în pericol, în care inima se oprește brusc. Este fatală fără resuscitare cardiopulmonară și un șoc electric administrat cu un defibrilator extern automat (DEA). Fiecare minut fără tratament scade șansele de supraviețuire ale pacientului. Se estimează că stopul cardiac provoacă unul din cinci decese în țările industrializate. Supraviețuirea nu a crescut de-a lungul anilor, iar rata mortalității este de 90%.

„Timpii de răspuns ai serviciilor medicale de urgență sunt din ce în ce mai lungi și oamenii rareori au un DEA acasă. Credem că sunt necesare modalități noi de a furniza DEA pentru a crește șansele de supraviețuire la acești pacienți. Prin urmare, am efectuat primul studiu realizat vreodată pentru a investiga fezabilitatea livrării prin drone de DEA la pacienții cu suspiciune de stop cardiac petrecut în afara spitalului” a spus Dr. Schierbeck

Studiul a fost realizat într-o zonă a orașului Gothenburg din vestul Suediei, în spațiul aerian controlat al unui aeroport. Procedura obișnuită atunci când are loc un posibil stop cardiac în afara spitalului este ca un martor să sune la numărul de urgență (112 în Suedia), iar centrul de expediere trimite o alarmă către ambulanțe care apoi se duc cât mai repede posibil la fața locului.

Ajung mai repede ca ambulanțele

În acest studiu, ca o completare, au fost distribuite trei drone în trei locații diferite, fiecare cu o rază de zbor de 5 km. Când s-a produs un posibil de stop cardiac într-una din aceste trei zone, centrul de expediere a trimis o alarmă și piloților dronelor din centrul de control. Pilotul dronei a contactat apoi turnul de control al traficului aerian și, dacă au aprobat zborul, a fost trimisă o dronă. Sistemul automat al dronelor a fost supravegheat de piloți și, când a ajuns la fața locului, drona a coborât încet de la 30 m altitudine. Martorul care anunțase posibilul stop cardiac și care se afla cu victima a recuperat apoi DEA, care emitea un semnal sonor pentru a putea fi reperat.

În perioada iunie-septembrie 2020, 14 cazuri de stop cardiac s-au calificat pentru includerea în studiu. Dintre acestea, o dronă a decolat în 12 cazuri. Un DEA a fost livrat cu succes la fața locului în 11 (92%) dintre aceste cazuri. Distanța medie de zbor a fost de 3,1 km, iar dronele au ajuns la o medie de 9 m de victimă. Drona a sosit înaintea ambulanței în 64% din cazuri, cu un beneficiu de timp de 01:52 minute.

Un total de 39 de cazuri nu au fost eligibile pentru a fi incluse în studiu din cauza mai multor factori, cum ar fi ploaia, vântul puternic, clădirile cu înălțime ridicată și zonele interzise de zbor.

„Spre deosebire de studiile anterioare de simulare, acesta a fost primul studiu care a implementat drone cu DEA în situații de urgență din viața reală. Am dezvoltat un sistem care utilizează sisteme de drone DEA plasate în hangare supravegheate de la distanță, complet integrate cu serviciul medical de urgență, centrul de expediere și controlul aviației. Studiul nostru arată că nu numai că este posibil, dar poate fi mai rapid decât cu o ambulanță. Aceasta este prima dovadă a conceptului și punctul de plecare pentru utilizarea dronelor în medicina de urgență la nivel mondial” a explicat Dr. Schierbeck.

Ea a menționat că o limitare a utilizării dronelor în studiu a fost că acestea nu puteau zbura în ploaie sau vânt puternic (peste 8 m / s). Dr. Schierbeck a spus, însă, că „până în 2022 ar trebui să avem drone capabile să zboare în întuneric și în ploi moderate. Durata mai mare de viață a bateriei ar putea crește raza de zbor și numărul de locuitori acoperiți de o singură dronă. ”

„Livrarea cu DEA de către drone ar putea fi o practică obișnuită în următorii ani. De asemenea, ar putea fi extinsă la alte scenarii medicale în viitorul foarte apropiat, cum ar fi administrarea de epinefrină la pacienții cu șoc anafilactic sau livrarea de glucoză la pacienții diabetici cu hipoglicemie”„, a mai arătat aceasta.