Cunoscutul cardiolog-scriitor dr Vasi Rădulescu a realizat o listă cu lucruri importante despre inimă pe care trebuie să le știm cu toții. Iată care sunt acestea:
Dr Vasi Rădulescu arată, într-o postare pe pagina sa de Facebook, ce trebuie să știi despre inimă, cum funcționează ea și când ai mari probleme. Iată lista cu lucruri foarte importante:
1. Inima nu doare. Nu are receptori propriu-ziși de durere. Durerea se resimte la periferia corpului și se numește angor (niciodată mai jos de ombilic; dacă e durere în partea inferioară, nu e angină).
2. Cea mai bună frecvență cardiacă este între 55 și 65 de bătăi pe minut. Atunci există cel mai bun raport performanță-consum de oxigen.
3. Perfuzia în arterele inimii (numite coronare) se face în diastolă (pauza dintre două contracții, denumite sistole).
4. Există un „creier" în inimă, unde niște celule emit spontan impulsuri electrice. Ele formează nodul sinusal și dictează întreaga activitate a cordului.
5. Electrocardiograma înregistrează la suprafața corpului activitatea electrică a inimii. Este încă deosebit de utilă în depistarea unor boli, monitorizare, screening.
6. Frecvența cardiacă nu e bătută în cuie, ci dinamică. Ea crește la efort, emoții, situații stresante, respectiv scade în calm, repaus, somn.
7. În timpul somnului se instalează o bradicardie fiziologică. Frecvența poate scădea la 40-50 bpm.
8. Două sute de oameni pot descrie 200 de simptome și toate pot fi angor (angină). Durere, disconfort, gheară, înțepături în piept, brațe, mâini, gât, mandibulă, dinți, spate, abdomen (nu mai jos de ombilic) – toate pot fi angor.
9. Sângele nu curge continuu prin artere cu aceeași viteză; curgerea e mai degrabă laminară, dictată și de sistolele cordului.
10. Inima nu generează iubirea. Nu secretă nicio substanță care să aibă legătură cu acest cocktail de sentimente. Creierul se ocupă de asta. Dar inima se modifică în iubire și poate suferi în lipsa ei.
11. Funcția principală este de pompă, dar mai există și funcție hormonală (anumite peptide care pot face dilatație și stimula diureza).
12. Curgerea sângelui prin inimă este bine calculată, într-o singură direcție. Patru aparate valvulare complexe fac asta.
13. Inima nu este așezată în partea stângă, ci pe centrul toracelui. Apexul (vârful) bombează către stânga.
14. Inima la adult are aproximativ mărimea pumnului drept.
15. Există un sindrom al inimii frânte (broken heart syndrome sau tako tsubo) care apare mai des la femeile trecute prin suferințe mari (iubire, pierderi umane). Vârful inimii se balonizează. Este de regulă reversibil.
16. Inima se poate mări compensator la sportivii de performanță. De regulă scade și frecvența, pentru că volumul de sânge expulzat este crescut.
Ce sistem nervos controlează inima, ce se întâmplă în cazul persoanelor cu transplant de cord, ce sunt palpitațiile și cum se menține inima sănătoasă, aflați în post:
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.
