Inflamația și colesterolul ridicat pot crește semnificativ riscul de boli de inimă, subliniind importanța reducerii ambelor pentru o sănătate cardiovasculară...
Acumularea de colesterol în artere poate declanșa inflamația, care afectează descompunerea lipidelor, cum ar fi colesterolul, crescând riscul de boli de inimă. Aproximativ 2 din 5 adulți au un nivel ridicat de colesterol total în sânge.
Acesta este esențial pentru repararea celulelor, producția de hormoni și crearea de vitamina D. Cu toate acestea, nivelurile excesive pot provoca acumularea de plăci pe pereții arterelor, îngustându-le și îngreunând circulația sângelui. Acest lucru crește riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral.
Inflamația, răspunsul organismului la substanțele dăunătoare, poate afecta, de asemenea, sănătatea arterelor și crește probabilitatea apariției problemelor legate de colesterol. Cercetările sugerează că inflamația contribuie mai mult la bolile de inimă decât colesterolul.
Colesterolul, prezent în toate celulele corpului, crește inflamația, permițând pătrunderea mai mult colesterol în celule. Nivelurile ridicate de colesterol duc la o creștere a proteinelor inflamatorii eliberate de sistemul imunitar. În plus, acumularea de plăci în artere declanșează un răspuns inflamator, provocând mai multe daune și contribuind la bolile de inimă.
Inflamația din organism poate duce la modificări ale nivelului de colesterol, inclusiv la scăderea colesterolului HDL, care protejează inima prin reducerea acumulării de colesterol, și la creșterea densității colesterolului LDL, care poate duce la depunerea de plăci.
Nivelurile ridicate de trigliceride, un alt factor de risc pentru bolile de inimă, sunt, de asemenea, crescute de inflamație. În mod tradițional, scăderea colesterolului este principala modalitate de reducere a riscului de boli de inimă. Cu toate acestea, reducerea inflamației ar putea fi chiar mai importantă.
Bolile autoimune, care rezultă din răspunsuri imune anormale, pot provoca inflamații sistemice, afectând metabolismul și circulația, ceea ce duce la acumularea de plăci pe pereții arterelor.
Acest lucru poate crește riscul de boli de inimă la persoanele cu boli autoimune. Prin urmare, găsirea unor modalități de reducere a inflamației ar putea fi chiar mai importantă decât scăderea colesterolului.
Foto: Freepik
Dieta mediteraneană este recomandată de experți pentru cei cu risc de boli de inimă, datorită sursei sale bogate în antioxidanți, grăsimi sănătoase și fibre. Această dietă poate ajuta la reducerea inflamației și la scăderea nivelului LDL. Ea include fructe, legume, cereale integrale, grăsimi sănătoase din ulei de măsline, avocado, pește, nuci și semințe și cantități moderate de carne de pasăre, ouă și produse lactate.
Medicamentele pot fi, de asemenea, cruciale în prevenirea sau gestionarea bolilor de inimă, mai ales dacă ai un istoric de colesterol ridicat sau de boli de inimă.
Alți factori de risc pentru bolile de inimă includ gestionarea zahărului din sânge, monitorizarea tensiunii arteriale, rămânerea activă, somnul suficient, gestionarea stresului și utilizarea de medicamente sau tratamente pentru a gestiona alte afecțiuni inflamatorii.
Colesterolul nu este implicat direct în răspunsul inflamator, deoarece sistemul imunitar nu produce colesterol, dar un nivel ridicat de colesterol poate crește inflamația prin declanșarea unui răspuns imunitar.
Durerile articulare se datorează adesea inflamației, care are legături cu colesterolul ridicat. Un studiu din 2021 a constatat că cei cu colesterol ridicat au avut mai multe dureri de genunchi la adulții în vârstă cu osteoartrită.
Colesterolul ridicat nu provoacă direct umflarea, dar, ca parte a unui răspuns imunitar inflamator, organismul trimite sânge și lichide suplimentare într-o zonă afectată, ceea ce duce la umflături. Colesterolul ridicat poate contribui la alte afecțiuni, cum ar fi cheagurile de sânge, care pot provoca umflături.
Inflamația și colesterolul sunt factori de risc pentru bolile de inimă, inflamația putând fi principalul motor. Colesterolul ridicat poate duce la apariția plăcii, depozite de grăsime în artere, mai probabil atunci când este prezentă inflamația. Gestionarea eficientă a bolilor de inimă implică gestionarea altor factori de risc, inclusiv a inflamației.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Aceste trei băuturi trebuie evitate dacă ai colesterolul ridicat. Unele sunt considerate chiar sănătoase.
Milioane de cardiaci, tratați greșit. Alarmă de ultimă oră în cardiologie.
Asta trebuie să faci în timpul unui zbor cu avionul pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
Hipertensiunea arterială are un efect devastator asupra creierului.
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este importantă valoarea.
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze.
Simptomul surprinzător al infarctului pe care majoritatea femeilor îl ignoră. Nu este vorba de durerea în piept.
Acest supliment îmbunătățește sănătatea inimii și are efect semnificativ și în cazul diabeticilor.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Cât de des ar trebui să faci un EKG. De ce simptome depinde răspunsul.
Diabetul are un impact major asupra întregului organism, inclusiv a inimii. Cum trebuie, de fapt, să reduci riscul de infarct.
