Renunțara la fumat scade riscul de boli cardiovasculare, însă după cinci ani. Asta arată un studiu care a dovedit că beneficiile renunțării la fumat nu apar imediat.
Fumatorii „înrăiți” care fumează cel puțin 20 de „pachete-ani” pot să-și reducă riscul de boală cardiovasculară cu 39% în termen de cinci ani, dacă renunță la fumat, potrivit unui studiu publicat astăzi în Journal of the American Medical Association (JAMA) .
Dar este nevoie de cel puțin cinci până la 10 ani, și poate până la 25 de ani de la renunțare, pentru ca riscul de boli cardio-vasculare să devină la fel de scăzut cu cel al unei persoane care nu a fumat niciodată.
„Pachetul-an” este o unitate pentru măsurarea cantității de țigări pe care o persoană a fumat-o și se calculează prin înmulțirea numărului de pachete de țigări fumate pe zi cu numărul de ani în care persoana a fumat. De exemplu, „1 pachet-an” este echuivalent cu fumatul a 20 de țigarete (1 pachet) pe zi timp de 1 an sau 40 de țigarete pe zi timp de o jumătate de an și așa mai departe. Un pachet-an este echivalentul a 365,24 pachete de țigări sau 7.305 țigarete.
„Studiile anterioare au arătat asocierea dintre renunțarea la fumat și reducerea riscului de boli cardiovasculare”, a declarat autorul principal, Meredith Duncan, care a condus analizele pentru Division of Cardiovascular Medicine at Vanderbilt University Medical Center. „Dar calculul riscului actualul aterosclerotic, care este folosit în mod obișnuit în practica clinică, consideră riscul foștilor fumători a fi ajuns la nivel similar cu cel al unei persoane care nu a fumat niciodată abia după cinci ani de la renunțare, ceea ce nu este în concordanță cu aceste constatări.”
Cercetătorii au folosit date de la Framingham Heart Study, un studiu longitudinal la bărbați și femei din Framingham, Massachusetts, care a început în 1948 și care acum include copiii și nepoții lor, precum și cohorte multietnice.
Studiul a utilizat date prospective din 1954 până în 2014 de la 8.770 de participanți - 3.805 din cohorta originală și 4.965 din cohorta descendenților - pentru a determina efectul renunțării la fumat și fumat pe riscul de boli cardiovasculare, care include infarct miocardic, accident vascular cerebral, deces prin boală cardiovasculară și insuficiență cardiacă.
„Studiul de la Framingham Heart oferă date deosebit de solide despre istoricul vieții de fumător”, a adăugat Duncan. „Echipa noastră a profitat de această oportunitate unică de a documenta ce se întâmplă cu riscul de boli cardiovasculare după renunțarea la fumat în raport cu persoanele care au continuat să fumeze și cu cei care nu au fumat niciodată”.
Fumatul este responsabil pentru 20% din decesele prin boli cardiovasculare în Statele Unite, notează studiul.
Autor principal Hilary Tindle, MD, MPH, director medical al Serviciului de Tratare a Tutunului VUMC și director fondator al Centrului Vanderbilt pentru Dependența și Stilul de Viață al Tutunului (ViTAL), îndeamnă fumătorii să acționeze asupra acestor rezultate ale studiului, renunțând la țigări.
„Sistemul cardiovascular începe să se vindece relativ repede după renunțarea la fumat, chiar și pentru persoanele care au fumat foarte mult peste zeci de ani”, a spus Tindle. „Recuperarea completă ar putea dura ani de zile, așa că acum este un moment excelent pentru a renunța la fumat și a lua alte măsuri pentru sănătatea inimii.”
Aditivul găsit la orice pas, asociat cu decesele din cauze cardiovasculare. Crește dramatic inflamația din organism.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.
Antidotul care reduce semnificativ colesterolul ridicat. Are efect major.
Trei medicamente frecvent utilizate pot crește colesterolul.
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
