Sănătatea inimii influențează buna funcționare a creierului: ce legătură are stilul de viață

Atât sănătatea creierului, cât și a inimii beneficiază de stiluri de viață similare: exerciții fizice, mâncare corectă și interzicere a fumatului. Dar noi cercetări leagă cele două, constatând că o inimă mai sănătoasă poate duce la o mai bună funcționare a creierului.

Cercetătorii de la Universitatea Queen Mary din Londra și de la Universitatea Oxford din Anglia au constatat că, indiferent de alți factori de stil de viață și demografici, caracteristicile unei inimi sănătoase afectează funcția creierului.

Mai exact, participanții cu structuri cardiace mai sănătoase s-au comportat mai bine la rezolvarea problemelor și au avut timpi de reacție mai rapizi.

„Rezultatele noastre arată că persoanele care se descurcă mai bine în aceste teste au o structură cardiacă mai sănătoasă și, de asemenea, o funcție cardiacă mai sănătoasă”, spune autorul studiului, dr. Zahra Raisi-Estabragh, de la British Heart Foundation Clinical Research Training Fellow.

Raisi-Estabragh adaugă că cercetările din trecut leagă bolile de inimă de demență.

„Vedem mult mai multe boli legate de vârsta mai mare, cum ar fi bolile de inimă și demența”, spune ea, „Și există indicii că aceste condiții legate de vârstă pot fi legate într-un fel.”

Deoarece Raisi-Estabragh și colegii săi au găsit legături între sănătatea inimii și funcția cognitivă la persoanele fără boala legată de vârstă, cercetările lor sugerează că există mecanisme de bază care leagă cele două. Persoanele cu o structură și funcție cardiacă mai sănătoase ar putea fi mai puțin susceptibile de a dezvolta demență doar în virtutea anatomiei inimii și a modului în care furnizează sânge bogat în oxigen creierului.

Studiul a fost publicat în European Heart Journal — Cardiovascular Imaging în mai.

Măsurarea inimii și a creierului

Cercetătorii au adunat date de la Marea Britanie Biobank, o colecție mare pe termen lung de date biologice și medicale ale rezidenților Regatului Unit.

Ei au evaluat 29.763 de participanți sănătoși (vârstă medie, 63) cu date de imagistică prin rezonanță magnetică cardiovasculară (CMR) (cum ar fi un RMN pentru inimă), inteligență fluidă și timp de reacție.

Pentru a testa inteligența fluidă, au folosit 13 întrebări de raționament verbal-numeric, în timp ce timpul de reacție a fost notat printr-un exercițiu de potrivire a perechilor temporizate. De asemenea, au căutat anumite caracteristici în structura inimii care indică un organ mai sănătos.

Testele s-au ajustat pentru mai mulți factori externi, cum ar fi vârsta, sexul, fumatul, nivelurile de exerciții și multe altele. Acest lucru a ajutat cercetătorii să estimeze relațiile dintre inimă și creier, indiferent de diferențele individuale.

Ei au descoperit că o performanță cognitivă mai bună (inteligență fluidă mai mare, timp de reacție mai mic) la bărbați și femei de diferite vârste a fost asociată cu structuri cardiace mai sănătoase.

Deoarece toate aceste caracteristici ale inimii sunt considerate caracteristici ale unei inimi sănătoase, spune Raisi-Estabragh, este clar că structura și funcția inimii și performanța cognitivă sunt legate, indiferent de alte diferențe individuale.

„Ceea ce demonstrăm în studiul nostru este că procesele demografice, de stil de viață și morbiditate nu explică pe deplin asocierile observate între sănătatea inimii și demența”, spune ea. "Și, prin urmare, acest lucru înseamnă că merită să căutați legături biologice alternative".

Cum se leagă inima de creier

Chiar dacă inima și creierul îndeplinesc funcții diferite, studiul actual sugerează posibile mecanisme de bază care explică modul în care acestea funcționează împreună pentru a contribui la sănătatea generală.

Inima primește sânge dezoxigenat din vene. Apoi oxigenează sângele cu ajutorul plămânilor și, în cele din urmă, trimite sângele nou oxigenat către restul corpului. Această buclă este posibilă prin expansiune și contracție simple, producând bătăi. Inima bate de aproximativ 100.000 de ori pe zi.

Dacă ceva din aceste procese nu funcționează bine, ar putea compromite alimentarea cu sânge a creierului.

Raisi-Estabragh adaugă că mici studii au arătat că procesele care conduc la Alzheimer ar putea conduce și la boli de inimă. „Au arătat că proteinele anormale care se depun în creier în boala Alzheimer se pot depune în același mod în mușchiul inimii”, spune ea. Totuși, aceste studii necesită o examinare suplimentară.

O altă idee propusă, spune Raisi-Estabragh, este că ar putea exista procese sistemice în organism care să conducă la îmbătrânire în mai multe sisteme de organe. „Ideea este că există o inflamație de nivel scăzut în organism care provoacă îmbătrânirea accelerată a inimii, îmbătrânirea creierului, precum și, de exemplu, îmbătrânirea musculo-scheletală”, spune ea.